Probabil stiti ca aceste doua tipuri de personalitati au fost numite astfel de Jung – introvertitii fiind cei care au tendinta naturala de a acorda atentie lumii interioare iar extravertitii – cei care isi concentreaza interesul pe lumea exterioara.
Pe de alta parte, a fi introvertit nu mi se pare ca e o scuza pentru o comunicare deficitara. Felul in care comunici si felul in care te raportezi la ceilalti este strict responsabilitatea ta. Da, avem niste premise in personalitate, insa ideea e sa lucram la defecte si sa punem accent pe trasaturile care ne aduc armonie.
Nu poti sa ceri celor din jur sa gaseasca solutii pentru tine, daca tu nu le-ai comunicat problemele tale – oricat de multa bunavointa ar avea. La fel, e foarte important sa poti sa ceri ajutorul, sa spui lucrurilor pe nume la momentul potrivit si sa fii onest, in primul rand cu tine insuti. Cand nu reusesti sa comunici apar tot felul de nemultumiri care duc la frustrarile care ajung sa guverneze viata.
Pe langa asta, daca cei apropiati sunt nevoiti sa petreaca mai mult timp gandindu-se si interpretandu-ti vorbele si actiunile decat timpul propriu zis pe care il aveti impreuna, deja totul se complica.
Sursa: goodmorningwishes.com
Persoanele introvertite au de obicei calitati foarte speciale – sunt sensibile, atente, acorda valoare mare relatiilor cu cei din jur. Pentru ei, un efort depus pentru a se exprima asumat, atunci cand e important sa o faca, este esential.
Voi? In ce situatii va este greu sa spuneti ceea ce simtiti?