De ce ne ingrasam la loc dupa ce tinem o dieta? Se pare ca, dupa slabire, semnalele cerebrale care declanseaza foamea sunt amplificate, ceea ce ne face sa mancam mai mult pana cand revenim la greutatea initiala. Studiul a fost facut, in prima faza, pe soareci.
Cercetatorii au identificat o cale cerebrala la soareci care ar putea explica de ce oamenii au tendinta de a recapata greutatea pierduta. Terapiile viitoare care vizeaza aceasta cale ar putea ajuta la mentinerea greutatii dupa o dieta.
Aproape jumatate dintre persoanele cu obezitate care participa la programe de slabire recupereaza greutatea pierduta in decurs de cinci ani. Mecanismul care determina aceasta recapatare a greutatii este necunoscut, dar ar putea fi legat de celulele situate in hipotalamus, numite neuroni AgRP, despre care s-a demonstrat anterior ca joaca un rol important in reglarea foamei. „Acestea sunt activate atunci cand organismul are un nivel scazut de combustibil, iar atunci cand sunt active, provoaca o foame intensa”, explica cercetatorul Brad Lowell de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Massachusetts.
De ce ne ingrasam la loc
Multe regiuni diferite ale creierului trimit semnale catre neuronii AgRP prin intermediul unor conexiuni cunoscute sub numele de sinapse. Aceste conexiuni se pot intari sau slabi, modificand intensitatea semnalelor care le parcurg – cu cat conexiunea este mai puternica, cu atat mesajul este mai puternic.
De ce este ingrijoratoare scaderea brusca in greutate cu care se mandresc celebritatile
Pentru a vedea cum afecteaza pierderea in greutate aceste sinapse, Lowell si echipa sa au masurat activitatea in creierele post-mortem a noua soareci. Cinci au tinut post timp de 16 ore inainte de a le fi examinat creierul. Cercetatorii au stimulat regiuni ale creierului cunoscute pentru a transmite semnale catre neuronii AgRP folosind optogenetica, o tehnica care activeaza celulele cu ajutorul luminii. Ca raspuns, soarecii care au postit au avut mai multa activitate intr-o parte a hipotalamusului numita nucleul hipotalamic paraventricular (PVH) decat soarecii care nu au postit. Aceasta regiune a creierului este cunoscuta ca fiind implicata in metabolism si crestere.
Cercetatorii au redus la tacere acesti neuroni PVH la un grup separat de soareci care au postit si apoi au urmarit cat de multa mancare au mancat soarecii in 24 de ore. In medie, soarecii au mancat cu aproximativ 33% mai putina mancare decat soarecii dintr-un grup de control si au recapatat mai putina greutate in decurs de sapte zile. Alte experimente au aratat ca, odata ce soarecii au recapatat greutatea pe care o pierdusera in urma postului, semnalizarea amplificata de la neuronii PVH a revenit la normal.
Impreuna, aceste constatari sugereaza ca recapatarea greutatii este determinata de o crestere temporara a semnalizarii de la neuronii PVH la neuronii AgRP.
Concluzia cercetatorilor: infometarea nu este o solutie
„Prea multa foame este o problema medicala si prea putina foame este o problema medicala. Daca vrem sa incercam sa ne dam seama cum sa abordam aceste probleme, trebuie sa intelegem cum functioneaza foamea”, spune Lowell
Cum sa renunti la mancatul haotic doar punandu-ti cateva intrebari atunci cand iti este foame
Aceste descoperiri reprezinta un pas important in acest sens. Terapiile viitoare care atenueaza semnalizarea de la neuronii PVH, de exemplu, ar putea ajuta oamenii sa mentina pierderea in greutate, spune el. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege mai bine functia neuronilor PVH si consecintele reducerii la tacere a acestora. „Ati putea sa o faceti fara efecte secundare? Asta nu stim inca”, spune Lowell.
Foto: depositphotos.com