1Stadiile foarte timpurii ale bolii Alzheimer pot fi dificil de detectat. Modificarile la nivelul creierului pot incepe cu un deceniu sau mai mult inainte de aparitia oricaror probleme de memorie sau de gandire.
Cercetarile recente privind microbiomul intestinal sugereaza o noua modalitate de a diagnostica boala Alzheimer la inceput, atunci cand tratamentul poate fi cel mai eficient.
Alzheimer: legatura acestei boli cu sanatatea intestinelor
Un studiu publicat in luna iunie in Science Translational Medicine a descoperit ca persoanele aflate in faza incipienta a bolii, care nu prezinta semne exterioare de declin, au o compozitie diferita a microbilor din intestine fata de persoanele sanatoase.
„Studiile anterioare au aratat ca microbiomul intestinal al persoanelor cu boala Alzheimer clinica [atunci cand afectarea memoriei si a cognitiei este evidenta] este diferit de cel al persoanelor sanatoase din punct de vedere cognitiv. Ne-am intrebat cat de devreme in evolutia bolii Alzheimer pot fi detectate aceste diferente de microbiom intestinal – iar raspunsul este destul de devreme. Utilitatea potentiala a microbiomului in depistarea timpurie a Alzheimer preclinica si a riscului de Alzheimer este sustinuta de aceste rezultate”, spune autorul principal al studiului, Aurora Ferreiro, PhD, cercetator asociat postdoctoral la Washington University School of Medicine din St. Louis.
Pentru aceasta analiza, 164 de participanti normali din punct de vedere cognitiv, cu varste cuprinse intre 68 si 94 de ani, au fost examinati prin scanari cerebrale PET si RMN si prin analiza lichidului cefalorahidian. Cercetatorii au cautat aglomerari ale proteinelor amiloid beta si tau, care sunt considerate a fi caracteristicile distinctive ale bolii Alzheimer chiar si in stadii preclinice.
Aproape o treime (49) prezentau aceste indicii de Alzheimer timpuriu.
Analizand probele de scaun, cercetatorii au descoperit ca, desi toti subiectii urmau practic aceeasi dieta (conform raspunsurilor lor la chestionarele alimentare), cei cu acumulari de beta amiloid si tau aveau bacterii intestinale net diferite fata de omologii lor „sanatosi”. Dr. Ferreiro noteaza ca echipa sa a identificat sapte specii de bacterii care „ne-au imbunatatit semnificativ capacitatea de a prezice daca un individ avea sau nu Alzheimer preclinic”.
Ea subliniaza ca echipa de cercetare nu sustine ca anumite bacterii cresc riscul de Alzheimer. Constatarile indica doar o legatura intre compozitia microbiomului intestinal si Alzheimer.
In cazul in care rezultatele sunt validate prin studii suplimentare, Ferreiro vede un potential pentru utilizarea testelor microbiomului intestinal pentru a determina riscul unei persoane de a dezvolta dementa.
Poate schimbarea dietei sa reduca riscul de Alzheimer?
Un coautor al studiului, Beau Ances, MD, PhD, profesor de neurologie la Scoala de Medicina a Universitatii Washington, prevede o perioada in care oamenii ar putea fi capabili sa furnizeze o mostra de scaun si sa afle daca prezinta un risc crescut de a suferi de Alzheimer.
„Ar fi mult mai usor si mai putin invaziv si mai accesibil pentru o mare parte a populatiei, in special pentru grupurile subreprezentate, in comparatie cu scanarile cerebrale sau cu prelevarile medulare”, a declarat Dr. Ances intr-un comunicat de presa.
In acest moment, este imposibil de spus daca modificarile microbiene din intestin sunt un rezultat al bolii Alzheimer sau daca aceste modificari ar putea influenta boala in sine.
Deoarece participantii la aceasta investigatie au avut practic aceeasi dieta, nu s-a putut trage nicio concluzie cu privire la faptul ca dieta ar putea avea un impact asupra riscului de dementa.
Potrivit Asociatiei Alzheimer, diagnosticarea timpurie ofera o sansa mai mare ca un pacient sa beneficieze de diverse tratamente, inclusiv medicamente si modificari ale stilului de viata, cum ar fi controlul tensiunii arteriale, renuntarea la fumat, mai multe exercitii fizice si a se mentine activ din punct de vedere mental si social.
„S-ar putea specula ca, daca se poate identifica o dieta care misca acesti markeri ai microbiomului intr-un mod pozitiv, atunci ar putea fi benefica, dar acest lucru este mult dincolo de ceea ce ne spune studiul”, spune Damman.
In ceea ce priveste cercetarile viitoare, autorii studiului au lansat o investigatie de urmarire de cinci ani, menita sa afle daca diferentele din microbiomul intestinal sunt o cauza sau un rezultat al modificarilor cerebrale observate la inceputul bolii Alzheimer.
Pana in prezent, nu exista nicio dovada ca consumul sau evitarea unui anumit aliment poate preveni boala Alzheimer sau declinul cognitiv legat de varsta, potrivit National Institute on Aging. Dar organizatia mentioneaza ca ceea ce mancam ar putea afecta capacitatea creierului imbatranit de a gandi si de a-si aminti. Societatea Alzheimer indica faptul ca o dieta bogata in fructe, legume si cereale si saraca in carne rosie si zahar ajuta la reducerea riscurilor de dementa.
Foto: depositphotos.com
