1„Associations of anger, vital exhaustion, anti-depressant use, and poor social ties with incident atrial fibrillation: The Atherosclerosis Risk in Communities Study” (ARIC) este cercetarea care a investigat legatura dintre anumite emotii si afectiuni psihologice si riscul de dezvoltare a fibrilatiei atriale. Studiul a fost publicat in European Journal of Preventive Cardiology si foloseste un termen alternativ pentru burnout: „epuizare vitala” care „este de obicei cauzata de un stres prelungit si profund la locul de munca sau acasa”, a declarat autorul studiului, Parveen K. Garg, doctor in medicina, de la University of Southern California.
Rezultatele studiului despre burnout si sanatatea inimii
Studiul a inceput cu evaluarea epuizarii vitale, a furiei, a utilizarii de antidepresive si a nivelului de sprijin social in grupul de testare. Cercetatorii au urmarit apoi grupul timp de 25 de ani pentru a vedea care a fost rata de aparitie a fibrilatiei atriale. A fost realizat pe un esantion de peste 11.000 de persoane.
Fibrilatia atriala este caracterizata de batai neregulate si adesea rapide ale inimii, care pot duce la formarea de cheaguri de sange, asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral si insuficienta cardiaca.
Rezultatul cercetarii este ingrijorator.
Participantii cu niveluri ridicate de „epuizare vitala” aveau cu 20% mai multe sanse de a dezvolta fibrilatie atriala, adica batai neregulate sau rapide ale inimii.
9 semne infricosatoare ca suferi de burnout, explicate de un specialist
Principalele constatari despre legatura dintre burnout si fibrilatie atriala
Termenul „epuizare vitala” (sau burnout) se refera la o stare de epuizare fizica si mentala, adesea cauzata de stres prelungit. Studiul a aratat ca persoanele care se confrunta cu epuizare vitala au un risc mai mare de a dezvolta fibrilatie atriala, probabil din cauza efectelor negative ale stresului cronic asupra sistemului cardiovascular.
„Epuizarea vitala este asociata cu o inflamatie crescuta si o activare sporita a raspunsului fiziologic la stres al organismului. Atunci cand aceste doua lucruri sunt declansate in mod cronic, acest lucru poate avea efecte grave si daunatoare asupra tesutului cardiac, ceea ce ar putea duce apoi, in cele din urma, la aparitia acestei aritmii”, explica autorul studiului.
Intrucat studiul a analizat si alti factori, pe langa epuizarea vitala, iata concluziile legate de acestea:
- sindromul de burnout este singurul dintre factorii analizati care a fost asociat cu un risc crescut de aparitie a fibrilatiei atriale in grupul de subiecti. Aceasta relatie nu a fost semnificativ diferita in functie de sex sau rasa.
- utilizarea antidepresivelor a aratat o asociere similara cu dezvoltarea FA; cu toate acestea, semnificatia a fost pierduta cu ajustarea pe mai multe variabile.
- furia si legaturile sociale slabe nu au fost asociate cu dezvoltarea fibrilatiei atriale in aceasta aceeasi cohorta.
Esti deprimata sau te confrunti cu sindromul burnout? Cum sa faci diferenta dintre cele doua
Ce putem face pentru a combate burnout-ul?
„Importanta evitarii epuizarii printr-o atentie sporita – si o gestionare a nivelului de stres personal – ca modalitate de a ajuta la pastrarea sanatatii cardiovasculare generale nu poate fi supraestimata”, a declarat Garg.
Printre solutiile prezentate de cercetatori pentru reducerea sindromului de burnout se numara: mai multe pauze luate pe timpul zilei, somn mai odihnitor pe timpul noptii si apelarea la sprijin terapeutic in momentele in care nivelul de stres devine coplesitor.
Foto: depositphotos.com
