1Dar serviciul de „second opinion” este cu atat mai util in cazul unor afectiuni cu simptome ce afecteaza major calitatea vietii sau in cazul unor afectiuni cu risc letal (cardiovasculare, respiratorii, boli oncologice). Nu doar a doua opinie medicala este importanta in astfel de situatii, cat mai ales abordarea multidisciplinara a cazului de catre o echipa formata din medici cu specialitati diverse, potrivite cazului respectiv.
Desi se vorbeste foarte des despre siguranta pacientului, erorile medicale reprezinta un subiect putin discutat. 1 din 20 de pacienti adulti se confrunta, anual, cu o eroare de diagnostic, potrivit raportului „Top 10 probleme in siguranta pacientilor din 2018” – realizat de Institutul ECRI.
De asemenea, peste jumatate dintre pacientii din Bucuresti au primit cel putin o data un diagnostic eronat sau un tratament incorect, potrivit unui studiu realizat de Intermedicas in 2017 – „Perceptiile si atitudinile pacientilor din Bucuresti cu privire la accesarea unei a doua opinii medicale specializate”. 8 din 10 pacienti din Bucuresti au afirmat ca serviciul de second opinion a adus completari diagnosticului initial sau l-a infirmat, potrivit aceluiasi studiu.
Problema diagnosticului si/sau tratamentului incorect nu este doar o problema locala. De exemplu, in 77% din 1373 de cazuri (intre 2012-2015) analizate de un furnizor de servicii medicale din SUA, specializat in ghidarea pacientilor pentru identificarea celei mai bune solutii medicale, a doua opinie medicala a condus la schimbari in diagnosticul initial, in planul de tratament sau chiar schimbarea medicului curant. In cazul a 30 de pacienti, s-a reusit astfel evitarea unor interventii chirurgicale care nu erau necesare.
Diagnosticul de certitudine este vital, dar greu de obtinut
Un diagnostic corect, de certitudine, este indispensabil pentru sansa de reusita a oricarui tratament, insa nu intotdeauna acest lucru este posibil, in ciuda progreselor medicinei.
„Sunt doua aspecte din care putem privi problema diagnosticului: latura obiectiva a cunostintelor pe care le avem despre o anumita afectiune si particularitatea omului care sufera de acea afectiune, pentru ca exista bolnavi, nu boli, oameni care trec printr-o situatie medicala. In ciuda marilor progrese si mai ales a progreselor din ultimii 50-70 de ani, medicina zilelor noastre este o stiinta limitata. Stim putine, de fapt, si atunci exista acea falie obiectiva intre ceea ce putem afla si ceea ce exista de fapt. Faptul ca un medic este bine pregatit nu inseamna automat ca diagnosticul pe care l-a pus este corect si invers”, explica Dr. Marinela Stanculete, Concierge Doctor si director medical al clinicii Intermedicas.
O prima etapa a diagnosticului este aceea de suspiciune clinica, de ipoteze posibile, pe baza simptomelor enuntate de pacient. „In mintea unui medic se deschid mai multe posibilitati – aceasta reprezinta partea de diagnostic diferential, bazat pe experienta, cunostintele lui, updatarea cunostintelor lui, combinatia dintre aceste lucruri. Medicul incepe sa caute, cu instrumentele de care dispune. Un medic bun nu este un medic care face un milion de investigatii unui pacient – este acel medic care isi da seama repede care este paleta ingusta de diagnostic in care se afla acel pacient, astfel incat sa nu se piarda nici timp, mai ales ca timpul poate fi vital in anumite cazuri, si sa nu fie nici o problema de costuri”, adauga medicul.
In mod surprinzator, apendicita, o afectiune aparent banala, este greu de diagnosticat.
„O durere abdominala in partea dreapta, instalata brusc, care apare in valuri, care poate duce la alte simptome – greata, varsaturi etc. – este, teoretic, un semn de colica apendiculara, o inflamatie a apendicelui. Dar nu este asa decat de putine ori. Este un dignostic greu de pus, intrucat nu poate fi obiectivat prin nicio metoda non-invaziva. Ecografia este o investigatie foarte utila, dar limitata in ceea ce priveste investigarea organelor tubulare, asa cum este apendicele. Asadar, sa supraestimezi sau sa subestimezi este foarte usor, iar acest lucru nu tine nici de experienta medicului, nici de aplecarea lui asupra pacientului, nici de performanta tehnica. Monitorizarea personalizata, care presupune sa ii dai pacientului posibilitatea sa te contacteze oricand pe tine, ca medic, si ingrijirea adecvata reprezinta solutiile cele mai potrivite in astfel de cazuri”, explica Dr. Marinela Stanculete.
Lipsa comunicarii trimite pacientii catre al doilea medic
In cele mai multe cazuri, oamenii solicita o a doua opinie medicala pentru ca nu au inteles diagnosticul care le-a fost pus sau nu li s-a explicat in ce consta afectiunea de care sufera.
„Pana acum, romanii cautau in mod informal o a doua opinie medicala si chiar si in continuare se petrece astfel. Pacientul merge la un medic, primeste un diagnostic si are o neincredere, fie pentru ca nu intelege cauza, cum s-a ajuns la acel diagnostic etc., si cauta si o a doua opinie. De multe ori, pacientii care ne trec pragul noua solicita o a doua opinie medicala pentru ca nu li se explica astfel incat sa inteleaga. Sigur, nici medicii nu au timp intotdeauna ca sa explice suficient, iar aceasta este o problema reala”, mai spune Dr. Marinela Stanculete.
Ce inseamna concret second opinion?
„Second opinion inseamna siguranta unui diagnostic corect si accesul la cea mai buna solutie de tratament pe care o ofera practica medicala la nivel international. Persoanele care au fost diagnosticate cu boli grave au nevoie de certitudinea solutiei medicale ca fiind cea mai buna si de eficienta planului de tratament”, afirma Dr. Marinela Stanculete.
Atunci cand solicitam o doua opinie medicala, desi este recomandat sa fim transparenti cu noul medic, intr-o anumita masura, este util sa nu dezvaluim diagnosticul initial.
„Astfel, lasam medicul fara niciun fel de influenta. Atunci cand se face second opinion pentru o afectiune grava, este important sa se faca de catre o echipa, nu de catre un singur medic – o echipa cu specialitati diverse, necesare in cazul resectiv, deisgur, si chiar si medici cu aceeasi specialitate, pentru a pune pe masa tooate argumentele. Sansele unui diagnostic corect cresc atunci cand medicii conlucreaza corect”, afirma medicul.
Doua tipuri de afectiuni in care second opinion e vital
Cazurile medicale complexe, de boli grave (cum sunt cele oncologice), sunt in general mai expuse unei abordari diagnostice sau terapeutice care nu este cea mai indicata pentru pacient. In situatiile acestea, pentru asigurarea celei mai bune solutii medicale pentru pacientii cu patologii grele, complicate, ar fi nevoie de solicitarea unei a doua opinii medicale (second opinion).
Pe langa cazurile de diagnostic oncologic, este recomandata solicitarea unei a doua opinii medicale si in cazul unui diagnostic de boala grava, in cazul unei recomandari de chirurgie sau in cazul unei situatii medicale complexe sau pur si simplu in cazul in care pacientul are indoieli.
„Exista doua mari categorii de recomandari pentru second opinion: afectiuni cu o simptomatologie care afecteaza profund calitatea vietii si a muncii unui pacient – dureri intense, frecventa de varsaturi etc. – caz in care trebuie intervenit rapid cu un tratament corect si afectiuni care nu au o simptomatologie care provoaca un disconfort acut mare, dar care sunt boli cu potential grav – boli cardiovasculare, respiratorii, oncologice etc. Pentru hipertensiune arteriala nu avem nevoie de o a doua opinie medicala si nici macar de consultul unui medic cardiolog. Diagnosticul de hipertensiune arteriala se poate pune fara probleme in cabinetul unui medic de familie. Complicatiile pe care le poate avea hipertensiunea asupra organelor trebuie insa monitorizate si abordate de o echipa multidisciplinara”, atrage atentia Dr. Marinela Stanculete.
Nu multi pacienti solicita o a doua opinie medicala, iar aici intervine, de cele mai multe ori, o problema de educatie – pe de-o parte, pacientii nu stiu ca au dreptul legal la o a doua opinie medicala sau au retineri fata de medicul curant in a-i spune ca ar vrea ca si un alt specialist sa-i evalueze cazul, iar pe de alta parte, nici medicii nu incurajeaza aceasta practica ale carei rezultate pozitive asupra prognosticului pacientului, a eficientei tratamentului, a calitatii vietii, au fost demonstrate in mai multe cercetari de specialitate.
Foto: Shutterstock.com
