1Ne straduim mai mult. Ne consumam toata energia pe “banda” aia. Iar la final ajungem sa ne simtim storsi de putere si demotivati. Cautam fara incetare aprobarea celorlalti. Traim pentru acceptarea si recunoasterea meritelor noastre de catre cei jur. Aceasta nevoie sociala normala si comuna tuturor, incepe inca din copilarie.
Cu totii am facut eforturi ca sa luam note bune pentru a le face pe plac parintilor nostri. Recitam frumos poezia pentru mama sau ieseam pe primul loc la competitii pentru tata.
De-a lungul timpului, asta s-a transformat in lucruri mai usor de cuantificat: cata lume rade la glumele tale, cati prieteni ai, ce fel de feedback primesti la job etc. Poate nevoia de validare vine din alte vremuri si e programata in creierul nostru din Antichitate. Trebuia sa fii acceptat de trib, pentru a avea o sansa la supravietuire, nu?
Vindeca ranile copilariei
Niciodata nu e prea tarziu sa vindeci ranile copilului din tine.
Inteleg. Am fost si eu acolo. Faceam orice ca sa ma vada cineva. Ca sa se mandreasca cu mine. Cu fiecare desen frumos pe care-l faceam, cu fiecare examen luat cu brio.
Cum vindeci ranile din copilarie cauzate de relatia cu mama ta
Cand nu am primit de la parinti, am inceput sa caut cu disperare in afara. Ma agatam cu dintii de orice. Din dorinta de a gasi validare de la altii, m-am pierdut pe mine. M-am adaptat la stilul altora de viata, m-am schimbat. Ma intrebam mereu ce cred altii despre mine. De aici pana la obsesia perfectiunii nu a mai fost decat un pas.
Nimeni nu-i perfect! Tu de ce vrei asta?
Intreaba-te sincer: a cui aprobare o cauti fara incetare? De la cine nu ai primit ce aveai nevoie? Pe cine vrei sa faci sa fie mandru de tine? De cele mai multe ori, cei care cer imposibilul de la noi sunt cei care ne iubesc cel mai mult. Iertarea vindeca rani pe care le credeai de mult inchise. Daca vrei acceptare din partea lor, accepta-i si tu, asa cum sunt.
Nu ai nevoie de permisiunea nimanui pentru a-ti trai viata
Cand eram mici, ceream voie parintilor pentru orice. Era necesar pentru siguranta noastra.
Chiar daca azi nu mai cerem voie in mod explicit, tot vrem sa le facem pe plac celor din jur. Vrem ca parintii sa-i placa pe sotii nostri, vrem ca prietenele noastre sa aprobe modul in care ne educam copiii. Cautam validare la job, in societate, in grupul de prieteni.
Cateodata, ramanem atat de fideli setarii initiale, incat nu numai ca predam de buna voie cheile fericirii noastre altor persoane, dar, de multe ori, ne transformam in propriul paznic ce nu iarta nimic. Stam de veghe si ne impunem limite dure in ceea ce priveste modul in care ne traim viata.
De ce admiram vulnerabilitatea la ceilalti, dar nu la noi insine?
Gandeste-te la urmatoarele oprelisti pe care ti le-ai trasat si vezi daca nu cumva nu iti dai voie sa:
Ai succes
Poate asociezi succesul cu lacomia pentru ca asa ti s-a zis cand erai mic. Sau ai mostenit o relatie neproductiva cu banii si crezi ca toti oamenii de succes sunt rai, parsivi sau hoti. Poate parintii tai ti-au insuflat un puternic simt de modestie si atunci nu poti sa vezi relatia dintre bani si un stil de viata simplu.
Gresesti
Daca atunci cand erai mic orice greseala era taxata intr-un fel sau altul, ai deprins cu siguranta o mentalitate ce condamna fiecare scapare. A ta sau a altora. O nota mica, o mustrare de la parinti sau profesori, o intamplare rusinoasa din liceu. Toate te marcheaza si te fac sa-ti promiti ca nu se va mai intampla. Trebuie sa stii ca cei dragi nu o sa inceteze sa te iubeasca daca faci o greseala, nu o sa-si schimbe parerea despre tine. Orice pas gresit e o lectie!
Fii tu insuti
Cand erai mic, trebuia sa “nu-ti faci parintii de rusine” si sa te comporti intr-un anume fel. Trebuia sa fii cuminte, indiferent ce insemna asta pentru ai tai. Astazi, da-ti voie sa fii exact asa cum esti. Traseaza-ti viata astfel incat sa fie in perfecta armonia cu sufletul tau, nu cu asteptarile celorlalti.
Iti traiesti fericirea
Meriti sa fii fericit acum. Nu atunci cand ai casa, jobul, familia pe care ti-o doresti. Nu la urmatorul salariu, nu atunci cand parintii tai o sa fie bine. Nu-ti pune viata pe pauza asteptand momentul potrivit. Nu exista asa ceva!
Fii vulnerabil
Emotiile tale nu sunt un semn de slabiciune, ba dimpotriva! Multi dintre noi am fost crescuti in alt mod, insa acum e cazul sa iti dai voie sa simti toata gama de emotii pe care odata trebuia sa le ascunzi. E ok sa fii trist, sa ai zile proaste si perioade mai putin vesele. Nu le mai ascunde sub pres pentru a arata o masca zambitoare celor din jur.
Foto: Shutterstock.com
