1Burnout-ul este deja atestat ca o noua boala, recunoscuta la nivel international. Asta stim deja.
E oficial: „burnout” este o conditie medicala atestata!
Companii importante ca Google, Nike, Apple sau Goldman Sacks au implementat deja programe de mindfulness destinate angajatilor pentru a-i ajuta in lupta cu stresul cotidian, ce e parte integranta a unor joburi la asemenea corporatii mamut. Pe langa efectele dorite, aceste programe au avut ca rezultat si cresterea productivitatii generale in randul angajatilor.
Nici acesta nu este un rezultat surprinzator.
Barbara Ehrenreich a subliniat in cartea sa, “Cauze Naturale”, intentia ascunsa in asemenea practici de mindfulness impinse prin intermediul a tot felul de aplicatii scoase pe banda rulanta de catre titanii tehnologiei din Silicon Valley. Ei au sesizat potentialul enorm al acestui domeniu si au inceput sa monetizeze avand ca scop exact asta: cresterea productivitatii.
Burnout-ul a devenit o realitate, iar millennials au facut din el o trasatura definitorie a generatiei lor. Multe studii spun ca “am uitat cum sa ne relaxam” sau ca facem anumite activitati menite sa ne deconecteze numai pentru a ne putea tine pe linia de plutire a progamului nostru obisnuit.
Esti stresata la munca? Aceste „solutii” iti pot face mai mult rau decat bine
Ne luam concediu ca sa ne intoarcem mai apti la munca, nu ca sa ne bucuram din plin
Ne luam zile libere ca sa putem veni cu idei proaspete la serviciu. Asadar, concediul de odihna nu este decat o parte naturala a ecuatiei in care necunoscuta e asta: cum sa fim mai eficienti la locul de munca?
Investim timp numai in activitatile de relaxare care promit rezultate directe la birou
Daca ora de ciclism nu fagaduieste o formula prin care sa ne injumatatim rapoartele a doua zi, nu ne intereseaza. Nu pierdem timpul pedaland degeaba! Transpiratie fara inspiratie nu merita!
Nu ne aventuram in noi activitati doar de dragul de a le face, doar pentru placerea noastra personala sau un moment de rasfat. Tinerii din ziua de azi nu-si permit asemenea lux.
Promovam o stare generala de bine pentru a perpetua un sistem care ne imbolnaveste
Cam asta facem, nu-i asa? Un ritual de relaxare, odihna si deconectare fizica si mentala e binevenit oricand. Insa cand ii deraiem cursul intial si-l folosim pentru a putea rezista la si mai multe ore infernale la birou, la proiecte extra si sedinte prelungite, atunci nu mai e in beneficiul nostru.
In plus, toate eforturile pe care le facem in zona de well-being si grija de sine nu au cum sa aiba efectul dorit daca mereu ne lovim de același mediu stresant, toxic si neprietenos. Degeaba tratam consecintele, daca nu eliminam cauza!
Stradaniile noastre functioneaza pana la un punct. Eforturile individuale ne ajuta pe termen scurt, insa sistemul si cultura locurilor de munca trebuie sa vina in ajutorul acestei noi realitatii cu care ne confruntam. O schimbare la nivel colectiv, la modul in care intelegem orele de lucru, beneficiile angajatilor si compensatiile oferite trebuie ajustate pentru a ingloba conceptul de well-being.
In Romania, putine companii ofera in acest moment beneficii cum ar fi concediul nelimitat, zile libere in plus fata de cele stabilite prin lege, posibilitatea de a lucra de acasa sau remote, zile libere luate din motive medicale, fara concediu medical sau adeverinte. Astfel de initiative vin din partea startup-urilor create de tineri care pun accentul pe calitatea lucrului bine facut, atmosfera deschisa fara ierarhii ponosite si proceduri care ingreuneaza orice.
Cand stim ca lipsa chefului de munca se transforma in epuizare?
Foto: Shutterstock.com
