Nu am fost niciodata impotriva!
Stiu ca prima oara, in vacanta de iarna, m-a socat cand mi-a zis ca are ceva sa-mi spuna. Parea totul foarte serios si oficial, nu stiam despre ce vrea sa vorbim. Atunci am aflat ca o place si ca crede ca e iubita lui. I-am spus ca ma bucur pentru el, am definit impreuna acest ”crede”, si l-am ajutat sa inteleaga ca e chiar asa. Daca ea prefera sa se joace cu el, sa stea cu el in banca, sa ii dea numai lui din biscuiti, atunci poate sa considere ca da, sunt iubiti.
I-am spus si ca e norocos – putea sa aiba ghinionul ca ea sa nu-l placa. I-am mai spus ca voi fi alaturi de el si ca ma bucur ca mi-a povestit. Il intreb mereu ce a facut el la scoala, ce a facut ea, ce fac ei impreuna si ii spun mereu sa aiba grija de ea, ii spun sa fie mereu atent.
Am simtit ca am si alta responsabilitate
Va povestesc asta pentru ca tocmai am avut o discutie cu prietena mea. Ii spuneam ca trebuie sa fac iar cornulete in doua culori sa-i dau copilului la pachet. Iar, pentru ca mai mereu fac. Asta m-a intrebat si ea: Iar?. Da, iar. Sunt prajiturile preferate ale fetei si lui ii place sa-i duca zilnic. Ii plac si lui, dar are altele care ii plac si mai mult. ”Cum? Si tu faci pentru ea? Dar ce esti tu?”.
Si raspunsul pe care i l-am dat as vrea sa il stie toate mamele de baieti
Eu, in primul rand, le fac pentru el. El este prioritatea mea, iar daca el e fericit sa o faca pe ea fericita, atunci eu sunt cea care va livra aceasta fericire. Ce sunt eu? Sunt mama unui baiat pe care il pregatesc sa fie barbat.
Citeste continuarea pe Eva.ro.
Foto: Shutterstock.com.