„Pur si simplu am lasat totul ca sa pot sa fiu iubita si sa iubesc” – Partea a 2-a

Foto: Stefan Popescu
1
De Laura Lezis
7 aug. 2018

„Pur si simplu am lasat totul, toata viata mea cu tot, cu ce nu ar lasa poate nicio alta femeie, ca sa pot sa fiu iubita si sa iubesc, ca sa pot sa simt ca traiesc si ca exista un om care chiar poate sa imi ofere ce am nevoie in viata asta, fara menajamente.”

Asa poveste Laura Cosoi despre una dintre cele mai mari alegeri din viata ei, asta in timp ce isi tine in brate copilul de aproape o luna, micuta Rita. Ce a facut-o fericita sau nefericita pe Laura, cum a luptat cu ceea ce-i apasa sufletul si cum si-a schimbat viata veti afla din interviul de mai jos.

Te-ai simtiti de-a lungul vietii  neiubita, neacceptata  sau respinsa?

Da, am fost nedorita, clar, de anumite persoane. (rade) Am fost o prezenta incomoda, nu stiu cat de nedorita. Chiar si asta, faptul ca persoana respectiva credea ca nu sunt ce trebuie pentru cine credea ea, ca s-ar potrivi mai bine in alta formula, m-a ajutat. Atunci nu am inteles si tot timpul ma intrebam de ce face lucrul acela, de ce vorbeste asa sau de ce se exprima asa. In timp mi-am dat seama ca nu pot decat sa-i multumesc. Probabil, daca as fi fost prea dorita, as fi fost in continuare acolo, blocata intr-o situatie care nu imi facea bine. Pe mine m-a ajutat foarte mult atitudinea si ce s-a intamplat, conjunctura, ca sa spun asa, ca sa pot sa-mi dau seama ca intr-adevar e mai bine altfel decat credeam eu. Nu am urat niciodata pe cineva, dar nu intelegeam de ce cineva se poate purta urat sau nerespectuos cu o persoana care, din punctul meu de vedere, nu facuse rau nimanui. Cu siguranta tot raul a fost spre bine, altfel eu eram blocata intr-o nefericire. Eu pot acum sa ma rog si sa-i multumesc. I-am multumit dupa aceea.

Ce te face fericita?

Hahahaha. Pai, de exemplu vorbeam cu mama zilele trecute ca si faptul ca atunci cand iti este extrem de sete si nu ai cum sa bei apa, apoi cand in sfarsit bei apa, aceea este fericire. Pur si simplu fericirea vine uneori din lucruri atat de firesti, de normale, doar pentru ca nu le ai. Ai doua maini pe care nu le observi, dar cand ti se rupe una dintre ele deodata iti dai seama cate faceai cu doua. Lucruri din acestea banale ma fac fericita. Sa mai dau exemplu, cand vrei sa te duci la baie si te tii si esti intr-un loc public si nu ai unde sa mergi. Cand ajungi la o toaleta, in momentul acela ti se pare ca s-a oprit lumea in loc. Poate veni cineva sa-ti dea doua milioane de euro, in acel moment spui “ma duc la baie”. Nu ai cum. In asta consta fericirea, in lucrurile foarte mici, si apoi, evident, in alegerile pe care le faci, in echilibrul pe care incerci sa ti-l creezi in viata, cand esti in biserica, cand meditezi, cand te intorci la tine, cand de bucuri de natura, cand ploua. Mi-a placut foarte mult ca a plouat cand am adus-o pe Rita. Am stat in casa doua saptamani doar eu si Cosmin si Rita si mi s-au parut cele mai frumoase zile din lume. Nu imi trebuia nimic, nici o insula, nimic. Si legat si de calatorii, ca am calatorit enorm, la un moment dat tot imi faceam bagaje si tot calatoream si calatoream si ii spuneam lui Cosmin ca cel mai mult imi doresc sa stam acasa. Pur si simplu, nimic nu e bine cand e exagerat. Fericirea este echilibru.

Ce te opreste sa fii fericita?

Te opresti sa fii fericit cand esti superficial, cand te raportezi la lucrurile care nu conteaza, de suprafata, cand te indepartezi de la valori, de la familie. Familia este cel mai important lucru din lume. Din punctul meu de vedere, nu cred ca exista ceva care sa te implineasca mai mult ca familia. Intalnirile cu familia sunt importante. Noi suntem ca italienii, ne intalnim, ne certam, plangem, radem, suntem spumosi ca familie. La mesele noastre sunt toate starile, nu-ti imagina ca e o armonie perfecta, nu toti traim zen, nu, in niciun caz. Tocmai asta e frumuseatea, ca sunt contraste, ca suntem diferiti si ca suntem impreuna asa.

Ce nu ai avut curaj sa faci pana acum?

Nu am curaj sa fac multe chestii. Sunt o tipa foarte atenta. Nu imi plac sporturile exteme, sa ma arunc cu parasuta, nu am curaj. Nici nu am nevoie sa inving frica asta, cred ca pot sa construiesc in alta parte. Nu trebuie sa imi demonstrez ca pot sa ma arunc in gol, nu am de ce sa fac asta.

Exista ceva ce iti doresti sa faci foarte mult?

Tot timpul cand mi-am dorit ceva extrem, extrem de mult, chiar si un proiect, si nu am facut parte din el, s-a dovedit a fi un esec. Sau cand mi-am dorit ceva extrem de mult, sa ma intalnesc cu cineva, sa manac ceva, cumva universul mi-a dat ce mi-am dorit. Cumva Dumnezeu m-a pazit de esecuri, mi-a dat ce meritam.

Poti ierta?

Nu uit. Cand cineva m-a ranit foarte tare, nu trec peste. E foarte greu. Nu ca nu trec peste, dar lucrurile se schimba. Modul de comunicare se schimba. Pur si simplu as vrea sa fiu altfel, dar cred ca oamenii care m-au ranit nu cred ca ar trebui sa-mi mai stea aproape. Pot sa traiesc fara ei, pentru ca eu, la randul meu, nu ranesc, doar daca am facut-o fara sa vreau. Au fost persoane care m-au ranit si au venit sa-si ceara scuze, dar a fost foarte tarziu, iar eu aveam nevoie de ele mai devreme.

Foto: Dan Andrei Paraschiv

Ce nu poti ierta?

Rautatea. Cand faci ceva cu rea credinta, nu din greseala. Sunt oameni care te ranesc fara sa isi dea seama si atunci e altceva. Insa cand fac ceva din rautate, cand au construit ceva din invidie, omul acela nu mai are valoare pentru mine.

 Cinci lucruri esentiale din viata ta?

Oamenii sunt cei mai importanti. Omenii din viata mea si familia, evident.  Dumnezeu, clar, si in general credinta. Natura, nu as putea sa traiesc fara natura si lucrurile care ma inspira din natura.

In ce iti gasesti echilibrul?

In mine. Nu stiu daca exista o reteta. Uneori si un dezechilibru te duce la echilibru, cand faci ceva si ai adrenalina, cand duci ceva la o extrema, cumva balanseaza ceva. Echilibrul e in lucrurile acestea firesti, masura este cea mai importanta.

Ai avut intamplari revelatoare? Ai inatlnit pe cineva care ti-a zis ceva si te-a ajutat in timp?

Da. E si nostim ca tot timpul eram catalogata in presa ca sex-simbol, sexy Laura, si desi cumva am fost mereu inconjurata de barbati orientati spre genul meu, de admiratori barbati, culmea este ca in viata usile cele mai multe mi-au fost deschise de femei. Cred ca este un lucru important ca am reusit sa am parte de femei cheie in viata, incepand cu mama, care a fost un exemplu pentru mine, si pana la femeile din cariera mea, care au fost alaturi de mine. Sa ai prietene e mare lucru in aceasta industrie.

Ce citesti acum?

Acum citesc Happiness is, care e o carte inspirationala, despre lucrurile marunte.  O carte care mi se potriveste este Cele 40 de legi ale iubirii, de Elif Shafak, care mi s-a parut o descoperire. O savuram, citeam cate o pagina numai sa nu se termine.

Foto: Dan Andrei Paraschiv

Cea mai mare reusita a ta?

Familia, faptul ca am putut sa imi fac o familie frumoasa.

Cel mai mare regret?

Nu am regrete. Chiar de curand m-am gandit la asta. Daca am, nu am cum sa spun, pentru ca nu mai sunt persoanele dragi si lucrul asta nu are legatura cu alegerea mea. In general, regretele sunt legate de ce alegi tu si ca nu ai ales ceva. Chiar daca vreodata am avut regrete, in timp mi s-a dovedit ca nu trebuia sa regret nici atunci. Asa trebuia sa fie.

Ai parti intunecate?

Da, toti avem. Conteaza daca tu esti peste ele sau ele peste tine. Mai sunt frici, atacuri de panica, momente cand te simti slab pur si simplu, cand te simti nepregatit sau in neconcordanta cu ce este in jurul tau.

Cum le depasesti?

Pai e o chestie de exercitiu mintal. Trebuie sa fii foarte conectat la tine ca sa poti sa le depasesti. Daca nu esti conectat la tine si astepti ajutorul din alta parte, e total gresit. Mintea e fascinanta, ii dai un graunte si poate face niste filme teribile. Important este sa opresti din timp gandurile acestea si sa faci pact cu ele. Este o munca si nu exista o reteta anume. Unii au nevoie sa zaca in tragedia aceea, in depresie, depinde cat timp ai la dispozitie. Eu nu am de gand sa stau sa zac, eu am de gand sa imi traiesc viata.

Foto: Stefan Popescu