1Procrastinarea este des intalnita in jurul nostru si este deseori asemanata cu lenea. De exemplu, stii ca trebuie sa ajungi la doctor pentru investigatii in urma unei probleme de sanatate, insa continui sa amani.
Multi dintre oameni procrastineaza, insa nu toti isi dau seama de consecintele negative ale acestui tip de comportament. De multe ori, pretindem ca suntem mai obositi decat suntem de fapt.
Stim ca ne afecteaza, insa de ce continuam sa actionam in acest fel?
De foarte multe ori adoptam acest comportament din cauza regulilor rigide pe care ni le impunem sau a scopurilor pe care vizibil nu le putem indeplini. De exemplu, ne propunem sa tinem o dieta de legume si fructe timp de o saptamana. Cu siguranta nu ne vom tine de ea, pentru ca nu suntem obisnuiti cu asa ceva. De aceea trebuie sa fim echilibrati si sa nu excludem toate celelalte alimente asa, dintr-o data.
In alte cazuri, ne luptam cu frica de esec. Pentru inceput, ne propunem ceva, iar dupa aceea nu mai incepem acel lucru pentru ca, spunem noi, e mai bine sa nu riscam, decat sa pierdem.
Consecintele negative ale procrastinarii sunt rusinea si vina. Sentimentul de insuficienta, de esec, ne tulbura pentru ca nu ne simtim in stare sa facem ceea ce ne propunem. De aceea este bine sa o luam incet, sa luam decizii realizabile si sa facem pasi mici, dar constanti.
Care este mecanismul care sta in spatele procrastinarii?
Procrastinarea imbina emotiile, gandurile si actiunile unei persoane, creand in final un cerc vicios.
De fapt, procrastinarea incepe atunci cand ne gandim cat de multe lucruri avem de facut si simtim o stare de disconfort. In acest moment, persoanele care nu au tendinta sa iasa din zona de confort vor recurge la amanare. Dupa ce amanam, tindem sa spunem ca e prea tarziu pentru a incepe, de aceea renuntam complet la actiune. Insa, daca avem un termen limita, vom actiona, dar tarziu, si lucrul respectiv nu va fi bine facut. Aceasta atitudine nu te ajuta sa iti folosesti capacitatea la maxim.
Cum putem renunta la procrastinare?
Nu mai cauta scuze pentru a amana lucrurile.
Motiveaza-te in vreun fel pentru a ajunge unde iti doresti.
Nu te mai critica atunci cand nu reusesti ceva si nu o lasa balta.
Identifica sarcinile pe care ai tendinta sa le amani.
Intelege cauza pentru care amani.
Tolereaza disconfortul si iesi din zona de confort.
Adopta tot felul de strategii practice care sa te ajute sa duci la bun sfarsit un lucru.
Care sunt strategiile practice?
Fa o lista cu lucrurile pe care le ai de facut.
Prioritizeaza-ti activitatile.
Imparte sarcina in alte sarcini mai mici.
Cum pui in practica strategia?
Incepe cu cel mai complex lucru pe care il ai de facut.
Incepe cu un lucru care te motiveaza.
Ofera-ti pauze intre sarcinile mai mici.
Ofera-ti recompense stabilite de tine in urma fiecarei activitati duse la bun sfarsit.
Stabileste timpul de lucru.
Gaseste momentul optim. De exemplu intre 10:00 – 12:00, creierul functioneaza cel mai bine.
Ai grija ca locul unde lucrezi sa fie unul organizat.
Impartaseste cu cineva lucrul pe care il vei face, astfel iti iei un angajament.
Fiecare dintre noi procrastineaza la un moment dat, insa este important sa intelegem ca se intampla si ca nu e ceva ce nu poate fi remediat. Cred ca cel mai important este sa nu asteptam momentul potrivit, oamenii necesari sau locul perfect. Niciodata nu va fi totul potrivit sau perfect. Fa partea ta, iar lucrurile vor deveni potrivite ulterior.
Foto: Instagram – Luisa Valderrama
