1Socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa. In prima saptamana de stat acasa, mi-am facut un plan maret.
Laitmotivul: productivitatea.
Femeile au inventat multitaskingul. Oricum facem liste de activitati si in somn, deci, numai bine a venit perioada asta mai linistita, pentru ca in sfarsit sa ma apuc de toate cele care asteptau concediul de dupa concediu pe care-l promisesem intr-un exces de zel organizatoric.
Acum aveam liber la fantezii gospodaresti.
Astea sunt niste raritati la mine, in general, si tocmai de aceea, mi-am permis o aroganta si mi-am facut plan de proiecte si reamenajat prin casa, ordine in dressing pentru mine, si randuiala la cabluri pentru el. Ambitios, stiu. Taman pentru a ma asigura ca am tot ce-mi trebuie pentru a ma apuca de treaba, m-am pus pe comandat online si am cumparat cele necesare, si, logic, ca un roman bun, si ceva in plus.
Au trecut 2 saptamani si nu m-am atins de colete, nici macar nu le-am deschis.
Nu am avut timp pentru nimic altceva in afara de munca de la serviciu si activitatile normale din casa: spalat, mancat, comandat mancare si gandit obsesiv la ce ora infulecam din nou, Netflix-uit cu bun simt, video call-uri cu parinti si prieteni.
Mi-am dat seama atunci ca problema nu era legata de organizarea mea defectuoasa, lipsa de initiativa si actiune, ci de timp. Fusese o nebunie din partea mea sa ma gandesc ca asta este fapt o vacanta. Ce gand copilaros si nedrept!
Presiunea de a fi productiv in carantina
“Ok, daca eu am o problema si imi doresc mereu ceva mai mult, hai sa vedem ce fac si altii”, mi-am zis eu dupa ce am constatat ca planul meu s-a nascut talent si a murit speranta.
Uitandu-ma la postarile ce au facut ravagii pe social media in ultimele saptamani, nu am putut sa nu observ aceeasi goana dupa productivitate in captivitate.
Multa lume a cedat presiunii de a deveni un master chef in bucatarie, de a organiza si ultima bucatica de gresie din casa, de a-si lua antrenamentul fizic in propriile maini si a se transforma in carantina, si tot asa.
Am fost inundata de o puzderie de videori despre home challenge-uri, articole peste articole, care mai de care mai intrigante despre cum sa faci acasa orice, emailuri despre cum sa folosesti acest timp intr-un mod cat mai productiv cu putinta. De parca inainte ne uitam cu totii in gol, pe pereti, intrebandu-ne pierduti cu ce sa ne umplem zilele.
Daca nu faci ce trebuie acum, uite ce o sa ajungi sa regreti la 40 de ani
Hiperactivitatea, oglinda societatii moderne
Faptul ca simtim nevoia acuta de a fi super activi, chiar in timpul unei crize mondiale, este o reprezentare fidela a modului in care functioneaza societatea moderna.
Glorificam programele incarcate si gradul de ocupare a timpului.
Jurnalista Anne Helen Petersen admite ca asta e trasatura comuna care a adus generatia millennialilor la epidemia de burnout: “Suntem obisnuiti sa tragem de fiecare clipa pentru a o transforma in ceva folositor. De exemplu, atunci cand ma duc la o plimbare sau fac sport, trebuie sa am casti in urechi si sa ascult un podcast care ma face un om mai bun sau mai cult”.
Iar asta ne face sa avem o relatie foarte problematica cu productivitatea. Fie renuntam de tot, fie ne simtim prost in legatura cu orice activitate intreprinsa. De aici, tot buchetul de sentimente legate de faptul ca noi insine suntem un esec.
Cum sa ai grija de tine fara sa cheltui niciun leu
Nu trebuie sa reinventezi roata si nici pe tine
Nu trebuie sa iesi din izolare cu un patent nou, cu o idee de business, cu un roman scris sau avand copiii inscrisi deja la Yale. Asemenea presiune adaugata deasupra unei crize si negativitati deja existente, inerente situatiei, nu are cum sa ajute pe nimeni.
Daca-ti gasesti puterea sa fii mai activ ca de obicei, si asta functioneaza pentru tine, foarte bine. Insa daca esti ca noi, restul pamantenilor care se chinuie sa-si adune resurse pentru a le zambi copiilor lor, sau care se straduiesc sa tina cu tot dinadinsul de o speranta inspre bine, e mare lucru oricum.
Nu te nasti o femeie puternica, ci devii una
Mintea noastra e ocupata cu scenarii apocalipitie, stres si griji pentru fiecare persoana draga, deci faptul ca in toata nebunia asta poti gasi lucruri pentru care sa fii recunoscator, asta e de ajuns pentru a iesi victorios din carantina. La fel, daca dai peste o farama de compasiune pentru propria persoana si modul tau de a tine lucrurile sub control in aceasta perioada, tot invingator la puncte esti. Asta si descoperitul de mici placeri, fie ele chiar vinovate.
Foto: Unsplash.com
