De ce simti ca toata lumea te uraste acum si cum scapi de aceasta senzatie

1
De Maria Constantin
2 iun. 2020

Se poate sa-i intelegem gresit pe ceilalti si sa ne judecam gresit pe noi insine. Pandemia a transformat felul in care comunicam si ne-a saracit de contactul direct si de toate acele mici gesturi care contau enorm in relatiile noastre.

Se pare ca oricat am incerca, cu toate eforturile noastre de a ne face mai usor intelesi si cu toata tehnologia, precum Zoom si FaceTime, ajungem sa ne simtim mai rupti unul de celalalt si mai plini de indoieli despre noi insine. Iar asta ar putea explica de ce acele pauze neobisnuite sau iritarea usoara din vocea persoanei cu care vorbesti la telefon te fac sa ai impresia ca toata lumea te uraste, scrie Well+Good.

Totul e in mintea ta

Trebuie spus din capul locului ca nu te uraste nimeni. Este adevarat ca in aceasta perioada multe persoane pot avea un raspuns emotional mai puternic la anumiti factori de stres pe care s-ar putea sa nu-i ia in considerare. Si e posibil sa-ti construiesti convingerea ca tu esti tinta iritarii lor.

Un motiv care explica acest lucru este ca nu mai comunicam direct, fata in fata, ca altadata. Drept rezultat, primim mai putine semnale senzoriale care sa ne confirme ca relatia noastra este in aceiasi termeni. Strangerea de mana, zambetul, privirea, o usoara atingere sau apropiere si multe gesturi marunte care imbogateau comunicarea lipsesc acum. Fara aceste lucruri, am ramas captivi intr-un spatiu social golit pe care il umplem cu banuielile noastre.

„Daca ramanem singuri cu gandurile noastre, avem destul spatiu mental in care vechile probleme se pot intoarce, pentru ca nu mai avem ritmul rapid al vietii care sa ne impinga sa trecem peste aceste lucruri”, spune psihologul Aimee Daramus.

„Vorbind cu oamenii online si la telefon nu mai putem sa le citim la fel de bine limbajul nonverbal. Si cum toata lumea trece printr-o perioada mai grea, am putea sa luam personal starea in care se afla”, adauga specialistul.

Ritmul mai lent al vietii ne joaca feste

Ritmul mai lent in care traim acum ar putea sa contribuie si la convingerile negative despre noi insine, pentru ca spatiul liber din mintea noastra poate oferi un efect de ecou pentru ganduri care sapa la temelia increderii in noi insine.

Mare parte din nesiguranta noastra poate fi produsa si de noile probleme cu care ne confruntam si care nu par sa aiba solutie. Sa te simti coplesita si sa te invinovatesti poate fi un mod de a simti ca detii controlul. „In mod ciudat, sa dai vina pe tine poate fi un sentiment eliberator pentru ca iti da iluzia ca daca poti fi mai bun, vei readuce lucrurile sub control”, spune Dr. Daramus.

Dar nu trebuie sa ajungi sa simti ca toata lumea te uraste cand, de fapt, nu-i cazul, puncteaza Well+Good. O prima strategie utila este sa incerci sa-ti exprimi clar si articulat sentimentele cand comunicarea nonverbala nu mai este atat de eficienta. „Fa-i pe ceilalti sa inteleaga atunci cand starea in care esti tu nu-i din vina lor. Incearca sa-ti linistesti mintea si sa-ti dai seama ce anume iti lipseste. Incearca sa acoperi aceste lipsuri, daca poti, dar trebuie sa constientizezi ca acestea nu te pot controla”, arata Dr. Daramus.

Sursa problemei: ecoul propriei constiinte

Cat priveste sensibilitatea la vibratiile negative ale celorlalti, poti sa incerci sa afli ce ce intampla. Si e posibil sa descoperi ca, intr-adevar, au o problema cu tine, desi n-ai idee din ce cauza, dar nu simti ca esti vinovata de ceva anume. Asa ca mai bine intoarce-te la acel spatiu liber din mintea ta si vezi daca gandurile tale nu sunt cumva ecoul propriei tale constiinte.

Alimente care reduc anxietatea: sunt recomandate de un nutritionist

„Fii realista in legatura cu ce poti sa faci si cu ce nu poti controla si cand incepi sa te invinovatesti si sa te critici singura, incearca sa recunosti situatiile in care chiar nu este vina ta”, recomanda Aimee Daramus.

Psihologul mai spune ca o forma de exprimare artistica poate atenua senzatia gresita ca lumea te uraste: „Incearca arta, incearca sa tii un jurnal sau orice forma de autoexprimare pentru a afla informatii despre aceasta stare”, sugereaza psihologul.

Foto: Unsplash.com