1Potrivit medicilor din spital, starea lui este stabila, dar plamanii copilului sunt foarte afectati.
Conform Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor, SUA, boala Kawasaki debuteaza, de obicei, la copiii care au intre sase luni si cinci ani. Apare mai rar la copiii mai mari si la adulti. Descoperita initial in Japonia in 1967, aceasta este o afectiune frecvent intalnita in Asia de Nord-Est. In Australia, in medie, un copil este diagnosticat cu boala Kawasaki in fiecare zi.
Boala Kawasaki este una inflamatorie, de cauza necunoscuta, care determina inflamarea peretilor arterelor, ceea ce duce, printre altele la febra, eruptii cutanate si dureri articulare. Diagnosticul se bazeaza pe caracteristicile clinice, care includ: febra prelungita, eruptii cutanate, umflarea mainilor si picioarelor, iritarea si roseata albului ochilor, umflarea glandelor limfatice, iritarea si inflamatia gurii, buzelor si gatului.
Cea mai grava complicatie a bolii Kawasaki este deteriorarea arterelor coronare, care, in cazuri rare poate pune viata in pericol. Tratamentul precoce, cu imunoglobulina intravenoasa, reduce riscul acestei complicatii de la 25% la 5%.
Rareori, copiii cu boala Kawasaki se pot afla in stare critica cu tensiune arteriala scazuta din cauza functiei musculare cardiace afectate – o afectiune serioasa numita sindromul de soc toxic. Sindromul de soc toxic se aseamana cu o infectie severa, un raspuns inflamator masiv la toxinele produse de anumite bacterii. In timp ce boala Kawasaki este, in general, o boala inflamatorie acuta, pacientii care sufera mai multe leziuni coronariene prezinta un risc mai mare de complicatii cardiovasculare, precum atacuri de cord.
Citeste continuarea pe Doctorul Zilei.
Foto: Unsplash.com.
