1Am inceput sa fumez cand eram in liceu, cred ca aveam 17 ani. Nu mai stiu exact de ce am facut-o. Cred ca era ceva tipic adolescentin: dorinta de a-mi manifesta independenta, mi se parea ca fumatul ma face mai matura, mai “cool”, mai rebela. Si desi fumam pe ascuns, mi se parea nedemn sa fumez in toaleta sau pe la colturi.
Atunci nu intelegeam ca demnitatea nu are nimic in comun cu fumatul. Demnitatea implica respect de sine, iar cand fumezi iti faci zilnic rau, cu fiecare tigara pe care o fumezi. Stiam ca fumatul e un obicei prost, ca-mi va afecta starea de sanatate in viitor, dar cu toate acestea am continuat sa fumez timp de 14 ani. Din cand in cand imi propuneam sa ma las, dar imediat tot eu imi dadeam argumente ca sa fumez in continuare: iti place sa fumezi, nu e momentul acum – sunt prea stresata, o sa imi fie greu sa ies in oras cu prietenii fara sa fumez, ma minteam ca pot sa ma las cand vreau eu. Prietenia mea cu tigarile a fost una de durata, cu toate ca nu imi placea cum ma simteam, aveam o rezistenta fizica mai scazuta si deja incepusem sa am mici probleme de sananate. Imi era mult prea greu sa ma despart de ele. Nu vroiam sa recunosc ca eram dependenta de tigari.
Si dupa 14 ani, timp in care am fumat peste 100.000 de tigari, intr-o zi am spus: STOP! De azi nu mai fumezi! Nu am citit carti, nu am luat pastile, n-am folosit plasturi. Am decis ca nu mai vreau sa fiu dependenta de ceva ce-mi face rau. Nu a fost usor la inceput, dar a fost mult mai simplu decat am crezut! Si stiti ceva? Nu am renuntat la nimic din ceea ce faceam pana atunci si nici nu m-am ingrasat (asta era una din spaimele mele cele mai mari). Cu fiecare zi care trecea fara sa fumez ma simteam mai bine, mai increzatoare si mai mandra de mine. E o senzatie incredibila pe care o ai cand mai trece o zi fara sa fumezi. Incepi sa-ti dai seama cat de multe lucruri poti face daca ai putina vointa. Nu e suficient sa ai doar ambitie, trebuie sa iti pastrezi determinarea tot timpul pentru ca fostul prieten, actualul dusman, e peste tot in jurul tau si ce e mai periculos e ca el e inca prezent in tine. Te asteapta de fiecare data cand ai un moment de slabiciune si te invita sa reiei prietenia. Chiar daca a trecut o vreme, fie si un an, doi, asta nu inseamna ca ai scapat de dependenta. De fiecare data cand tanjeam dupa o tigara ma gandeam la cat am castigat din punct de vedere al sanatatii, al aspectului si in primul rand al respectului de sine. Asta ma face sa pot rezista tentatiei care inca mai exista din cand in cand, chiar si dupa atatia ani.
Banuiesc ca unii dintre voi sunt fumatori. Stiu ca ati auzit de multe ori indemnul sa va lasati de fumat, ati auzit ce efecte poate sa aiba fumatul asupra sanatatii voastre si cu toate acestea inca continuati sa fumati. De aceea vreau sa va spun ca nu e placere mai mare decat sa fii liber de dependenta de nicotina; nu realizezi cat rau iti face tigara decat atunci cand nu mai fumezi. Si daca nu iti pasa de sanatatea ta, iti spun sa te gandesti la cei din jurul tau. Ei te vor sanatos si in preajma lor cat mai multa vreme.
O sa va fac o marturisire acum in final: dincolo de vointa mea de a ma lasa de fumat, cel mai mult m-au ajutat prietenii care dejs se lasasera de acest obicei. M-au ajutat prin puterea exemplului, mi-au demonstrat ca se poate. De asta va invit sa va alaturati si voi acestui eveniment. Daca nu mai fumati fiti un exemplu pentru ceilati, iar daca sunteti fumatori mergeti in mijlocul unor oameni care au fost ca voi si care poate o sa va ajute sa scapati de aceasta dependenta. Sunt sigura ca vreti sa renuntati, nu cunosc nici un fumator care sa nu vrea sa renunte.
Fosti fumatori, fumatori si toti cei care vreti sa va lasati: pe 31 mai, ora 17.30, la Universitate, la fantana cei de la Programului National Stop Fumat va propun o intalnire in care sa schimbam informatii, sa ne sustinem reciproc si sa transmitem ca exista o viata fara tigari, una incredibil de buna. Din pacate eu nu voi putea participa la eveniment, dar va indemn sa mergeti acolo!
Numele meu este Andreea Raicu si am fost fumatoare.
