1„Activitatea sociala este foarte importanta pentru un creier sanatos. Desi este un domeniu dificil de studiat, cel mai probabil este o relatie bidirectionala. Izolarea sociala este asociata cu simptome depresive, iar oamenii suferinzi de depresie tind sa se izoleze social”, ne explica medicul neurolog Mihai Radu Ionescu din cadrul clinicii Neuroaxis.
„Bunastarea psihologica este centrala unei vieti sanatoase, deoarece riscul de activitati daunatoare sanatatii, precum fumatul, alimentatia nepotrivita, consumul excesiv de alcool sau droguri este mai mare la oamenii care prezinta diverse afectiuni de natura psihica”, completeaza specialistul. Acum, sa le luam pe fiecare in parte, pentru a intelege cum ar trebui sa actionam concret, in viata de zi cu zi, pentru a ne crea un mod de a actiona cand vine vorba despre sanatatea creierului.
Ce ar trebui sa mancam si ce ar trebui sa evitam
„Alimentatia asociata cu un «creier sanatos» este alimentatia care promoveaza si un sistem cardiovascular sanatos. Avand o inima sanatoasa, vom avea si un creier sanatos”, ne spune medicul.
Consumul de grasimi saturate in exces, de produse animale, de sare sau zaharuri simple trebuie sa fie evitat. Alternativa? „Se recomanda un consum crescut de legume si fructe proaspete, de grasimi polinesaturate precum uleiul de masline, pestele, oleginoasele (migdalele si nucile), dar si cerealele sau pastele integrale”, ne transmite dr. Mihai Radu Ionescu. Alaturi de branzeturi, toate aceste alimente se identifica cu un tip de dieta: cea mediteraneana.
In ultimii ani, studiile au dovedit faptul ca dietele traditionale, precum cea mediteraneana sau cea japoneza, pot scadea riscul depresiei cu 25% sau chiar 35%. Acestea au fost comparate cu dietele „occidentale”, incarcate in alimente sau produse daunatoare organismului nostru. Totusi, trebuie sa fim precauti, deoarece orice abuz ne va cauza alte probleme de sanatate: „Toate aceste alimente trebuie consumate cu respectarea necesarului caloric zilnic pentru a ne mentine o greutate optima. Greutatea in plus este inalt asociata cu riscul cardiovascular crescut si cu multiple afectiuni neurologice secundare”, explica neurologul.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a publicat un studiu prin care declara ca depresia ar putea ajunge una din cele mai studiate probleme din domeniul sanatatii in urmatorii 10 ani.
In acelasi document este precizat si faptul ca exista o legatura directa intre dietele existente in societate si riscul depresiei. Inainte de pandemie, in anul 2019, s-au publicat aproape 60 de studii care legau problemele mentale de lipsa unei alimentatii bogate in ulei de masline, alune, peste, legume proaspete sau fructe.
Sportul vine in completarea alimentatiei
Poate suna general, insa sportul, alaturi de ce mancam, sunt doi piloni esentiali pentru sanatatea creierului nostru. Dr. Mihai Radu Ionescu ne-a transmis ca mult mai benefic pentru minte, dar si organism, este practicarea unei activitati sportive in detrimentul „joculetelor” pentru minte: „Joculetele, integramele, sudoku au beneficii in continuare dubitabile asupra sanatatii creierului pe termen lung. Activitatea fizica regulata si sportul efectuat ca o parte integranta a vietii are dovezi extrem de solide ca promoveaza un creier sanatos cu vase sanatoase. Riscul de accidente vasculare si de tulburare cognitiva este diminuat si exista dovezi ale unor beneficii aparent directe asupra memoriei.”
Aici se adauga si multitaskingul, considerat in ziua de astazi ca fiind o aptitudine speciala, ce se doreste a fi dezvoltata. Conform declaratiilor neurologului, nu exista dovezi cum ca ar influenta in mod semnificativ sanatatea creierului nostru: „Multitasking-ul este aparent un termen intr-o anumita masura gresit, deoarece din cauza arhitecturii creierului si a sistemului nostru de atentie, aproape intotdeauna se face o tranzitie sau o comutare repetata intre doua activitati si nu propriu-zis doua sau mai multe activitati simultan. Exista studii care arata ca majoritatea oamenilor isi supraestimeaza capacitatea de multitasking si ca pretul platit este reducerea aproape sistematica a performantei.”
Problema alcoolului si a tutunului
Chiar daca este o informatie promovata regulat in spatiul public, tinem sa o mentionam inca o data: abuzul de alcool poate cauza si duce la simptome asociate cu depresia, anxietatea, psihoza, comportamentul antisocial, atat in timpul intoxicarii organismului, cat si dupa.
„Alcoolul este larg acceptat ca un factor de risc pentru multiple afectiuni cardiace, vasculare, precum si metabolice si hepatice. Consumat in exces poate conduce la afectiuni neurologice extrem de grave: pierderea capacitatii de mers si al echilibrului, crize epileptice, tulburari cognitive si de memorie extrem de grave. Efectul poate fi chiar institutionalizarea pacientilor, care ajung complet dependenti de ingrijirea altora inca de la varste tinere, inclusiv 40 de ani”, ne explica dr. Mihai Radu Ionescu.
Alaturi de consumul de tutun, cele doua pot prezenta un „cocktail” care pe termen lung poate duce la probleme grave de sanatate. „Tutunul, prin efectele sale extrem de nefaste asupra sistemului cardiovascular, duce la accidente vasculare cerebrale ischemice, hemoragie cerebrala, cresterea riscului de tulburare cognitiva precoce, precum si cresterea mortalitatii din orice cauza”, conchide neurologul.
Foto: Pexels.com.
