1Scoala este foarte importanta. E un capitol valoros in viata noastra. Ne ajuta sa invatam multe: informatii de cultura generala, ne stimuleaza inteligenta, comunicam mai bine, relationam in alt mediu decat cel stiut.
Pentru mine a fost o perioada frumoasa, dar nu am simtit nevoia sa continui cu pregatirea postuniversitara sau sa fac mai multe facultati. Ideea de a invata si a pregati cursuri nu ma incanta foarte tare.
Uneori viata ne duce in puncte in care nu credeam ca vom mai ajunge vreodata
Va marturisesc ca nu imi imaginam niciodata ca ma voi face lucrul asta. Asta pana de curand cand m-am inscris din nou la scoala! Cum s-a intampla asta? Foarte simplu: mi-am ascultat inima si mi-am urmat pasiunea.
M-am inscris la o scoala ai carei profesori au trait douazeci de ani alaturi de OSHO si au practicat inca treizeci de ani lucrurile pe care le-au invatat de la el: workshop-uri de meditatie, vindecarea traumelor, deconditionari, autocunoastere, diverse terapii, procese de dezvoltare spirituala, sesiuni private de terapie, iar acum, pentru ca inainteaza in varsta, vor sa transmita tot ce stiu mai departe. Isi doresc ca invataturile marelui mistic indian, care a revolutioant lumea prin cuvintele lui, sa nu dispara odata cu ei.
E o scoala incredibila, in care intalnesti oameni deschisi, care isi doresc acelasi lucru: sa-i invete pe ceilalti, sa ajute oamenii sa se descopere si sa isi traisca viata in conformitate cu cine sunt ei cu adevarat, nu cu ceea ce crede societatea ca e bine. Ne ajuta sa fim fericiti.
Lista fericirii obligatorii
Am spus concluzia la care am ajuns si cu siguranta o sa o mai spun ori de cate ori voi simti ca trebuie sa fac asta: traim viata pe care ne-o decid ceilalti!
Simt asta pregnant, ori de cate ori ma intorc de la scoala unde, meditand foarte mult, se asterne o liniste fantastica in interior.
Cand revin ma izbesc de fiecare data de agitatia pe care o regasim peste tot. Traim intr-o lume agitata, o lume nebuna, in care nu mai simtim nimic, o lume in care fugim dintr-un punct in altul neincetat, o lume care nu ne mai bucura cu nimic pentru ca alergam continuu ca sa atingem un tel.
Nici macar nu ne apartine acest tel, e un tel care ne-a fost stabilit de altcineva, de o societatea consumerista, care ne garanteaza fericirea conform unei unei liste pe care trebuie sa o bifam: masina frumoasa, casa mare, vacante, exotice, joburi importante, conturi cu multe zerouri. Suntem mereu impisi de la spate sa ne comparam mereu cu cei dni jur, sa ii depasim, sa fim mai buni decat ceilalti, in toate domeniile.
Nu ce ne place, ci ce trebuie
Ani la rand alergam fara sa vedem ce se intampla in jurul nostru pentru ca suntem atat de preocupati sa ne atingem telul incat nu mai avem timp sa observam nimic. Suntem mereu pe pilot automat si nu avem niciodata timp de nimic inafara de munca.
Nu mai stim ce ne place pentru ca facem doar ce trebuie! Nici nu ne mai dam seama de asta pentru ca a devenit a doua noastra natura.
Asa suntem noi… Asa e toata lumea. Cum si de ce sa schimbam asta?
Uitam sa simtim. Uitam care sunt lucrurile care ne aduc bucurie. Nu ne oprim niciodata.
Revelatia caderii
Cei mai trist este cand realizam ca am bifat tot ce era pe “lista fericirii”, iar noi suntem departe de a fi fericiti. In momentul ala vine prabusirea! Simtim cum cadem in gol pentru ca nu intelegem cum e posibil sa nu fim fericiti cand avem tot ce trebuia. Am alergat toata viata dupa fericire si ea nu este la capatul drumului?
Toate aceste momente de disperare si cadere ne opresc din fuga continua.
Stiu ca e greu de inteles, dar ele sunt o binecuvantare pentru sunt cele mai bune moduri prin care suntem obigati sa vedem viata altfel.
Doar asa putem sa crestem, sa evoluam si ne ajuta sa ne recuperam puterea personala care ne ajuta sa alegem cum ne dorim sa ne traim viata. Pare foarte greu de inteles si de acceptat ca o experienta negativa, care ne umbreste viata, poate sa ne ajute. Dar asta se intampla doar cand o judecam fara sa o si intelegem.
Suntem obisnuiti sa judecam pentru ca mintea noastra are nevoie sa puna etichete pe toate lucrurile pe care le vede, pe care ulterior le aranjeaza in niste cutii bine stiute. Orice e nou ne sperie, nu il cunoastem, nu il stim, e altceva si total nefamiliar si asta ne poate crea probleme. Ne opunem mereu lucrurilor noi pentru ca nu stim ce sa facem cu ele si asta ne face sa ne simtim nesiguri pe noi. Nu ne place asta.
Sinceritatea din al doisprezecelea ceas
Va provoc sa va opriti macar cinci minute in fiecare zi, sa stati doar cu voi, fara telefon, Instagram, Facebook, WhatsApp, Messenger, televizor, computer, aminale de companie sau oameni in jur.
Duceti-va intr-un parc, intr-o sala de sedinte sau chiar in camera voastra si, cand simtiti ca sunteti cu totul acolo, intrebati-va cum va simtiti.
Va propun chiar sa scrieti ce simtiti. Si ca sa va fie mai usor am sa va dau eu un exemplu.
Azi ma simt: trist sau agitat sau obosit sau furios sau fericit sau neimplinit… E extrem de important sa intelegeti ce se intampla in interior. Si recititi ce ati scris.
Sunteti multumiti cu ce e inauntru? Atunci e minunat. Daca nu inseamna ca a venit momentul sa va puneti intrebari legate de ce se intampla in viata voastra, de alegerile voastre si de motivele care stau in spatele lor.
Nu maine, nu poimaine, nu peste o saptamana, nu de luni sau marti sau peste un an ci ACUM!
Oricat am vrea sa traim in viitor – cand ne inchipuim noi ca totul se va rezolva si va fi perfect – e imposibil .Viata se intampla acum, in momentul in care suntem. Acum.
Stiu multi oameni care au trait asa, cu intentia de a schimba ceva cand vor avea timp. Nu au mai apucat. Viitorul nu a mai existat.
Putem invata impreuna
Stiu ca e greu sa faci schimbari, dar la fel de bine stiu ca fara ele o sa ne prabusim si nu o sa mai avem puterea sa ne ridicam. Despre modul in care putem sa facem aceste schimbari, despre tehnicile prin care putem deveni mai consienti de prezent voi vorbi la cursul de Mindfulness pe care il voi tine la DallesGo, incepand de pe 2 iunie. Timp de trei luni, in 12 module, va voi spune ce am invatat de la discipolii lui OSHO si toate celelalte cursuri de dezvoltare personala pe care le-am urmat.
Dupa ce, timp de cateva zile, va veti acorda cele cinci minute pentru a scrie ceea ce simtiti cu adevarat, astept sa-mi spuneti concluziile la care ati ajuns. Impreuna putem reusi!
Sa aveti o zi minunata ca voi!
