1M-a cuprins o emotie puternica in tot corpul. Am simtit o nostalgie, dar si o bucurie, pentru ca acea calatorie a fost un moment foarte important in viata mea. Practic, a fost momentul care a separat existenta mea in doua etape: cea fara incredere in mine, cu multe temeri, traita conform conditionarilor din copilarie si a asteptarilor celor din jur, si cea in care m-am cunoscut cu adevarat si am invatat sa ma accept asa cum sunt si mai ales sa ma iubesc, etapa in care am inteles ca eu sunt cel mai important om din viata mea si e vital sa imi traiesc viata conform dorintelor mele.
Pentru mine a fost o realizare fantastica.
Dupa plecarea din India, ma simteam ca si cand mi-am castigat dreptul la libertatea de a fi si a trai asa cum simt.
In acelasi timp, mi se pare incredibil ca au trecut doar sase ani, dar motivul pentru care simt asta este pentru ca in acesti ani am trait cat n-am facut-o in 20. Am capatat curajul sa ies din zona de confort, sa incerc lucruri noi, ceea ce nu se intampla anterior, pentru ca eram atat de speriata de faptul ca as putea sa gresesc, incat nu riscam mai nimic. Dupa India, mi-am permis sa experimentez si sa gresesc. Nu mi-a mai fost frica sa fac lucrurile care trebuiau facute.
Cateva lucruri pe care aceasta calatorie m-a facut sa realizez?
- Traiam in minciuna. Ma minteam foarte des ca totul este bine si ca va fi bine si ca am toate motivele sa fiu fericita. Realitatea era alta. Eram extrem de nefericita pe dinauntru si tot ceea ce cumparam si aveam nu puteau umple golul interior. Am muncit mult cu mine si am inteles ca nimic din exterior nu te satiface pe deplin daca tu nu esti fericit. Mereu vei vrea altceva, pe altcineva.
- Luam lucrurile prea personal. Ori de cate ori cineva nu imi raspundea la salut sau nu o facea pe un ton cald, cu care eram obisnuita, ma gandeam ca poate am gresit cu ceva, ca poate e suparat pe mine. Iar atunci cand nu mi se raspundea la telefon, incepeam sa imi creez un milion de scenarii. Acolo am inteles ca nu este totul legat de mine. Oamenii pot avea o zi mai proasta, pot fi obositi sau suparati, ceea ce le afecteaza starea interioara si, implicit, comportamentul, dar nu are legatura cu mine. De atunci n-am mai trait aceste stari de panica.
- Totul trece. Indiferent ce se intampla, trece, fie ca e o perioada buna sau mai putin buna, asa ca nu ai de ce sa te panichezi sau intristezi. Chiar si lucrurile cele mai rele vor trece… la fel si bucuriile si momentele frumoase. Important e invatam ceva din ele sau sa ne bucuram.
- Cu cat imi fac curaj sa ies din zona de confort, cu atat viata devine mai frumoasa, mai interesanta, mai plina. Nu de geaba se spune ca lucrurile magice se intampla in afara zonei de confort. Pot sa iti garantez ca asa este. Gandeste-te ca am hotarat sa plec singura in India, fara sa stiu pe nimeni acolo, fara sa stiu ce ma asteapta. A fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat in viata mea.
- In interiorul fiecaruia dintre noi este o forta incredibila, pe care daca stim cum sa o accesam, putem sa facem orice, chiar sa mutam muntii. Pot confirma asta.
Pentru mine, aceasta calatorie in India a fost, de fapt, o calatorie in mine, in care am avut timp sa ma cunosc cu adevarat, cu fricile si temerile mele, cu ce imi placea si ce nu, cu traumele si frustrarile ascunse si furiile si tristetile stranse si reprimate ani de zile.
Calatoria in tine nu trebuie sa fie neaparat in India.
Dar ceea ce stiu ca ai nevoie pentru aceasta calatorie de autocunoastere este timpul, spatiul, disponibilitatea si deschiderea de a intra in locuri de care ai fugit mereu, de a te confrunta cu cele mai negre ganduri, frici, rusini. Sa le privesti in fata pana cand te simti confortabil cu ele.
E o calatorie foarte dureroasa, dar necesara, daca vrei sa te eliberezi de toata povara care nu te lasa sa traiesti liber.
