1Nu avem voie sa folosim flash-ul, sa facem miscari bruste, sa ridicam tonul, sa bagam mainile si nici macar degetele printre gratiile custii, sa avem atitudine jucausa si cam atat, iar la final ne au arata cusca in care urma sa intram pentru sedinta foto. Am crezut ca glumeste. Ei bine,nu! Ne-au deschis poarta si am intrat impreuna cu 3 dresori extrem de exigenti.
Din nou alte reguli.
Ideea era sa asteptam ca tigrul sa se aseze si noi, toata echipa sa ne organzam dupa el. Eu lipita de el, de tigru adica si Alex, fotograful sa imortalizeze cat mai repede momentul.
Marturisesc ca am uitat si de reguli si de tot. Nu mi-am mai pasat daca tinuta sta bine, daca machiajul s-a stricat de la caldura sau parul era ravasat. Doar voaiam sa avem cele mai bune cadre si gata. Dupa zece minute care au parut o vesnicie de facut poze si alergat tigrul, pentru ca el se plictisea si isi mai schimba pozitia, iar noi dupa el, parca a inceput sa-mi placa, iar frica era plecata demult. Asa ca m-am mai lipsit de tigru vreo 20 de minute.
La plecare am trecut pe langa puii de tigru. Nu am cuvinte sa va descriu cum sunt. Iti vine sa ii iei acasa. Sunt incredibili!
In graba dinaintea shootingului nu am apucat sa citim pliantul de la intrare, iar Timmy nu ne-a spus ca tigrii sunt obisnuiti cu oamenii asa ca riscurile nu sunt chiar atat mari. Dar asta nu m-ar fi incalzit cu nimic. Cand o sa vedeti ce colti avea o sa ma intelegeti. Ca sa nu mai spun de cei 3 dresori care erau atenti la fiecare miscare a tigrului si il certau ori de cate ori li se parea ca e ceva in neregula.
De abia astept sa vedeti pozele! Deocamdata nu am voie sa vi le arat:-)
