1Uneori lacrimile sunt de bucurie, pentru ca momentele pe care le rememoreaza sunt clipe fericite, alteori, sunt de tristete, si nu pentru ca se gandesc la momente triste, ci pentru ca regreta trecerea timpului si faptul ca acum, in prezent, nu mai simt aceeasi bucurie.
Tu cand te-ai gandit ultima oara la copilarie? Care este amintirea ta preferata?
Oare daca ar fi sa alegi un singur cuvant care sa descrie momentele in care iti era bine atunci, care ar fi acela?
Bucurie.
Bucuria este pentru mine emotia cu care asociez copilaria. Si tot cu bucurie imi amintesc de ea. Si nu pentru ca am avut cea mai fericita copilarie din lume, ci pentru ca atunci era foarte simplu sa fiu fericita.
De ce?
Una dintre trasaturile specifice copiilor este faptul ca ei traiesc clipa! Ei sunt mereu prezenti in aici si acum. Copiii isi fac planuri doar pentru viitorul foarte apropiat, care tine intotdeauna de jocul in care deja sunt angrenati. Ei nu regreta lucruri din trecut si nici nu se gandesc prea mult la ziua de maine. Asta desigur, daca nu cumva este ceva acolo, in ziua care urmeaza, care le aduce tot bucurie. Copiii sunt mult mai curajosi tocmai pentru ca nu se ataseaza de ceea ce va urma. Ei accepta realitatea asa cum este ea, nu o judeca si nu o chestioneaza. Ei doar o traiesc.
Cum ar fi daca am putea si noi sa facem exact la fel?
Acum cativa ani, cand procesul meu de intoarcere la mine incepuse deja de ceva timp, o persoana foarte draga mie m-a intrebat cum aduc bucuria in viata mea, zi dupa zi. M-am incurcat putin, pentru ca nu erau foarte multe lucruri care imi aduceau bucurie la vremea respectiva, si am enumerat repede cateva dintre activitatile mele preferate. Prietena mea m-a intrerupt atunci si mi-a spus: “Nici macar nu conteaza ce anume faci, atata timp cat o faci ca un copil care se joaca jocul preferat”. Cuvintele ei m-au facut sa zambesc pe loc, pentru ca m-au teleportat intr-o clipa la aleea din fata casei mele unde imi placea la nebunie sa sar coarda ore in sir. Am inteles atunci pe loc cum ar trebui sa se simta fericirea.
De atunci, am pus in practica sfatul ei cat de des am putut, si pe masura ce faceam lucrurile cu atentia la ceea ce fac si cu bucurie in suflet, cu atat mai bine ma simteam si cu atat mai satisfacuta eram cand puneam capul pe perna, seara. Treptat, intreaga mea perspectiva asupra fericirii a inceput sa se schimbe.
Fericirea este o chestiune de alegere. Ea nu tine de ceva din exterior, pe care sa il obtii sau la care sa ajungi – ea este mereu inauntrul tau, la indemana ta. Resursa ta personala! Fericirea nu poate fi gasita cu mintea, nu acolo e locul ei. Fericirea se simte. Este o stare. Mintea este doar cea care o interpreteaza si o eticheteaza, o valideaza ca fiind ceea ce este.
Poti sa alegi sa faci din fericire un scop in sine, dar nu alergand dupa ea vesnic ca dupa o Fata Morgana, ci doar deschizandu-te catre ceea ce iti arata relatiile tale, jobul tau, felul in care iti petreci timpul liber. Catre realitatea vietii tale asa cum este ea. Acceptand ca tot ceea ce ai in viata ta este construit de tine. Si odata ce incepi sa vezi felul in care ai ales sa iti construiesti viata, sa o traiesti, iti vei da imediat seama si cum poti sa faci sa o imbunatatesti cu adevarat.
Sunt multe de spus despre fericire, pentru simplul motiv ca fericirea inseamna pentru fiecare altceva. Dar si pentru ca fericirea este fluida, cameleonica si complexa, intocmai ca fiinta umana: odata cu trecerea timpului, fericirea se transforma, capata alte si alte nuante, se imbogateste si se cladeste intocmai ca un vin bun lasat la invechit.
Sunt multe lucruri pe care eu personal le-am invatat despre fericire de-a lungul timpului. Si multe lucruri pe care le aleg zi de zi pentru a pastra fericirea in viata mea.
Abia astept sa ti le impartasesc si tie!
Vino alaturi de mine in live-ul de joi, 17 noiembrie, incepand cu ora 19.00 sa descoperim impreuna cum poti sa cresti nivelul de fericire din viata ta. Ti-am pregatit si o surpriza, asa ca nu uita sa pui intalnirea noastra in calendar!
Te astept cu drag!
Foto: Arhiva personala.
