1Inca din copilarie ai inceput sa-ti simti inima. Si nu ma refer la cea fizica, ale carei batai le auzim in fiecare secunda, ci la cea emotionala, cea care simte fiecare emotie. Prima bucurie, prima tristete, prima dezamagire in dragoste… toate au trecut prin inima. Ea a stiut si a simtit totul oricat de mult ai vrut sa le ascunzi.
A simtit fluturii din stomac
Ai crescut si ai inceput sa iubesti, sa ai prima relatie, primele bucurii, prima dragoste cu toti fluturii din stomac, inima a simtit din nou, dar ai ajuns si la prima despartire, care tot prin inima a trecut si a lasat o durere mare si o rana in urma ei.
Dar inima, cu inteligenta ei aparte, a vindecat acea rana, a avut grija de ea, pentru ca a vrut sa se deschida si sa simta din nou.
Dar timpul a trecut nemilos si a adus o alta dezamagire, iar inima a simtit-o din nou, si inca una si inca una, pana cand durerea a fost atat de mare, incat inima nu a mai avut putere si timp sa vindece ranile. Asa ca a inceput sa le protejeze, sa le inchida, sa nu mai ajunga nimic acolo unde era rana, sa nu mai simta nicio durere.
S-a inchis ca sa poata merge mai departe fara sa fie impiedicata de tristetea si de durerea care si-au facut loc in inima.
Toate aceste lucruri s-au intamplat fara ca macar sa-ti dai seama ca inima ta a inceput sa amorteasca.
Este un lucru de care nu suntem constienti in momentul in care se intampla.
Cred ca nu te-ai gandit niciodata la aceast lucru, pentru ca viata a mers inainte si ai reusit sa faci fata cu brio tuturor emotiilor care nu mai pareau atat de intense. Parca nici macar durerea nu mai era atat de intensa, dar nici fericirea nu mai atingea cotele inalte cu care erai obisnuita.
Nici entuziasmul nu mai era atat de prezent, iar hohotele de ras si ele din ce in ce mai rare.
Poate doar simteai ca esti mai sarcastica, mai critica la adresa oamenilor si mai putin disponibila. Da, mai putin disponibila si mai putin dispusa sa le acorzi sanse celor din jur, chiar si barbatilor cu care ai incercat sa construiesti o relatie. Toti pareau nepotriviti, ba prea plictisitori sau nu indeajuns de inalti, prea vorbareti sau, din contra, prea tacuti. Parca nimeni nu iti mai intra la inima, nimeni nu parea destul de bun, nimeni nu se mai ridica la standardele tale.
Insa nu-ti dadeai seama ca cel mai probabil nu era nimic in neregula cu acesti oameni. Doar ca inima ta nu se mai putea deschide in fata lor, iar asta te facea sa-i percepi intr-un mod negativ.
Chiar nimic nu mai era la fel ca ininte? Si ce s-a schimbat?
Lucrurile nu mai sunt ca inainte pentru ca tu nu mai esti cum erai inainte. Inima ta nu mai este cum era inainte. Inima ta nu mai este deschisa sa simta. E inchisa si plina de durerea care te-a lovit atat de tare, incat ai hotarat sa ii pui capat. Nu ai mai vrut sa simti durerea, era prea mult.
Insa atunci cand alegi sa inchizi inima e perfect adevarat ca nu mai intra nicio emotie care ar putea sa te raneasca si vei fi in siguranta, vei fi protejata de orice dezamagire, de orice pericol. Insa, in acelasi timp, pe acea poarta inchisa pe care intra durerea isi faceau loc si bucuria, si dragostea, si entuziasmul care acum sunt respinse. S-au oprit la poarta inimi tale inchisa de durere.
De multe ori vad pe strada oameni care nu se mai bucura de nimic, lasa viata sa treasca fara sa simta nimic. Adesea, ii simt sarcastici si aroganti sau pur si simplu plini de amaraciune.
Asa ajunge inima sa nu mai simta NIMIC. Nici durere si nici fericire, nici tristete si nici bucurie, pentru ca inima nu face diferenta, ea simte pentru ca asta o face vie si plina de iubire.
Te invit sa iti iei timp si sa simti ce e in inima ta, sa simti cat de deschisa este sa simta, cat de dornica este sa traisca si sa exerimenteze cat mai multe stari, indiferent daca aduc bucurie sau nu. Da-i voie sa simta, pentru ca doar asa te vei simti VIE.
Foto: Alex Galmeanu
