1Facem sex, dar nu vorbim despre el. Daca parintii nostri nu ar fi facut sex, noi nu am fi existat. Paradoxul face insa ca exact despre activitatea fara de care nu am fi existat nici unii dintre noi sa ne rusinam sa vorbim. Sunt contrariata de faptul ca sexul e inca un subiect tabu in tara noastra si mi-am dat seama ca tot ce trebuie sa faci pentru a darama un tabu este sa vorbesti despre el.
Exact din acest motiv am decis sa scriu cateva articole pe aceasta tema. Pentru ca nu inteleg de ce, daca facem sex, daca facem dragoste sau cum vreti voi sa spuneti nu putem sa si vorbim despre asta!
Teroristii bunului simt – facem sex, dar ne e rusine sa vorbim despre el
Am fost crescuti intr-o societate in care cei care pomeneau fie si doar un cuvant legat de acest subiect erau priviti ca niste oameni neseriosi, teroristii bunului simt, proscrisii de serviciu. Astfel am ajuns sa ne autocenzuram.
Femeilor le e rusine sa le spuna partenerilor lor ce le place de teama sa nu fie judecate.
Sanatatea noastra depinde si de viata noastra sexuala!
Mai grav e ca pana si lor insele le e jena sa-si recunoasca placerile pentru ca nu-si cunosc corpul si nu au stat niciodata sa analizeze exact cat de important e sa aiba o viata sexuala care sa le satisfaca.
“Vai, dar cum sa-i spun asa ceva? Vai, dar cum sa rostesc aceste cuvinte, cum sa-mi verbalizez dorintele?!? Ce o sa creada despre mine?” – e un sir de ultragieri pe care le-am auzit din cand in cand si care ma fac sa ma intreb cat de fericite sunt cu adevarat cele care au astfel de ganduri.
Cum poate o femeie sa nu-i spuna barbatului pe care il iubeste ce isi doreste? Sub aceasta pseudo-pudibonderie se ascunde, de fapt, tot o minciuna! Minciuna prin omisiune e tot minciuna.
Responsabile insa nu sunt doar cele in cauza, ci toti aceia care le-au facut sa gandeasca asa.
Facem sex, dar suntem invatati sa ne fie rusine
Primii responsabili sunt parintii. Cu grijia lor exagerata ajung sa le spuna copiilor lor niste neadevaruri. Nu e o gluma: sunt adolescente carora parintii le-au zis ca daca se saruta cu un baiat vor ramane insarcinate! Baietii sunt amenintati ca daca se vor mastruba vor orbi!
Daca in prima faza ne vine sa radem, situatia e, de fapt, de plans!
Asa se mutileaza personalitatile, asa ajung cupluri sa se destrame. Pentru ca baza unei relatii e comunicarea.
Daca nu poti vorbi despre sex cu cel pe care il iubesti, daca nu te simti confortabil sa ceri ceea ce iti place sau sa marturisesti ca anumite lucruri nu-ti fac placere automat se creeaza un zid.
La umbra lui vor creste frustrarile, in baza lui se ajunge uneori la tradari…
Sunt barbati care confunda respectul cu libertatea. Nu le spun sotiilor lor fanteziile pe care le au pentru ca ele sunt “sotii” si socot ca o sotie “nu face asa ceva”. De parca o sotie e o statuie, nu un om cu nevoi si placeri.
Sunt victimele marotelor sociale si ingroasa randurile celor care isi satisfac dorintele in afara caminului conjugal. Fara sa se gandeasca la faptul ca poate si sotiilor lor le-ar placea sa faca ceea ce ei le banuiesc ca ar respinge!
Fara sa se gandeasca la faptul ca ei sunt cei care blocheaza aceste impliniri, nu ele… Pentru ca ele nu stiu! Lor nu li se spune.
Intre ei exista o bariera de comunicare, cultivata inca din copilarie cand sexul era sinonimul rusinii. Si iata cum conditionarile din copilarie ajung sa erodeze vietilor adultilor.
Profesorii predau tacerea
Daca parintii sunt primii responsabili pentru aceste situatii, scoala e a doua! Dincolo de implicatiile medicale ale subiectului – care ar trebui predate elevilor si liceenilor fie si numai pentru a constientiza ca a avea o stare de sanatate buna inseamna si sa beneficiezi de educatie sexuala – exista si considerentele emotionale care ar trebui sa fie o prioritate in agenda dascalilor.
In scolile din Romania nu se face, din pacate, educatie sexuala
Dar nu, asa ceva nu prea se intampla in scolile din Romania. Educatie sexuala nu facem, profesorii nu rostesc cuvintele “prezervativ”, “contraceptie”, “mastrurbare” pentru ca elevii, la auzul acestor cuvinte, se vor apuca cu totii sa faca sex.
Deci daca noi, adultii, nu le vorbim despre asta cu siguranta ei nu vor face asa ceva. Apoi aceiasi profesori si aceiasi parinti se dau de ceasul mortii cand le vin elevele insarcinate la ore. De ce? Pentru ca nu stiau ca exista preservative pentru ca e o rusine sa vorbim despre ele!
Comunicare e cheia. Daca vorbesti despre sex cu partenerul tau, aceste discutii creeaza o intimitate foarte placuta intre voi, relatia devine mai solida.
Cele doua sunt interdependente: o legatura afectiva poate sa fie cat de puternica. Daca sexul nu e satisfacator pentru ambii parteneri, sentimentele vor avea de suferit.
De asemenea, chiar daca lucrurile merg foarte bine din acest punct de vedere ele nu vor avea puterea de a diminua problem sentimentale ale celor doi.
Nu eu, o prietena…
Suntem in stare sa mimam tot felul de ipostaze: spunem adevaruri sub forma de gluma, pretindem ca ceea ce ni s-a intamplat noua i s-a petrecut, de fapt, “unei prietene”, trecem sub tacere neimplinirile, dilemele, fricile, placerile.
Pentru ca noi facem sex, dar noi nu vorbim despre sex! E rusine si toti cei care deschid subiectul sunt niste degenerati, niste desfranati, niste oameni care nu stiu care sunt subiectele cu adevarat importante. Sigur ca fara sex nu am fi existat, dar… sssstttt! Liniste!
Eu va incurajez sa vorbiti despre ce va face placere, despre dorintele voastre, despre curiozitati si neimpliniri. Doar asa le puteti rezolva. Doar asa puteti fi fericiti!
