Obsesia care aproape mi-a distrus viata

dorinta de perfectiune
1
De Andreea Raicu
3 oct. 2019

Obisnuiam sa tanjesc dupa perfectiune in toate aspectele vietii mele. Am crezut ca perfectiunea ma va face “acceptabila” in ochii celorlalti.

In sinea mea, ma simteam inadecvata, nesigura, niciodata suficient de buna. Si in mod subconstient imi spusesem ca doar cand voi reusi sa ating perfectiunea – in felul cum arat, in felul cum ma comport, in felul cum imi construiesc viata – voi putea in sfarsit sa ma iubesc si ma accept.

Inscrie-te in programul meu de mentoring si vei afla de ce dorinta de perfectiune duce la esec

Cand eram copil, voiam sa fiu cea mai buna din clasa, sa iau notele cele mai mari, sa primesc cele mai multe laude. Mai apoi, cand a venit momentul sa-mi aleg cariera, am agonizat multa vreme asupra deciziei, dorindu-mi sa fac alegerea perfecta. Imi doream cu disperare sa fiu cea mai buna, angajatul perfect, care da 100% in orice proiect.

Ideea de a face o greseala ma ingrozea si imi doream excelenta in orice moment. Imi era teama sa nu ma judece cei din jur. Nu-mi vedeam greselile ca pe experiente de invatare, ci ca pe modul prin care ceilalti puteau vedea ceea ce nu voiam sa vada: ca am defecte, ca sunt imperfecta, ca nu fac suficient.

Dar domeniul cu care m-am luptat cel mai mult a fost dorinta de a avea un corp perfect.

Cand eram adolescenta, mi-am setat in minte ca un anumit numar de kilograme semnifica perfectiunea. Mi-am petrecut ani incercand sa slabesc, tinand diete restrictive si facand sport, in incercarea mea de a atinge silueta pe care eu o consideram ireprosabila.

Presiunea pe care am pus-o pe mine – mancam maxim 1200 de calorii si petreceam cel putin 45 de minute in sala de sport in fiecare zi – a fost incredibila. Traiam si respiram cu aceasta obsesie de a fi, de a-mi dori, de a avea nevoie sa fiu perfecta.

Privind in urma, imi dau seama cat de nociva a fost aceasta obsesie, cat de mult m-a impiedicat sa-mi traiesc viata si sa ma bucur de ea. In fuga mea dupa perfectiune, am pus prea multa presiune pe mine pentru a fi ceva ce nu eram. 

Dar cea mai mare lectie pe care am invatat-o e ca in fuga mea dupa perfectiune, nu traiam. Realitatea e ca atunci cand nu esti niciodata multumit, esti blocat. Petrecem atat de mult timp facand, dezvoltand obsesii si incercand sa obtinem mai mult si mai mult, intr-o cursa fara sfarsit pentru a avea totul, incat ajungem sa ratam cel mai important lucru in viata: nu mai traim in prezent si nu ne mai bucuram de viata pe care o avem aici si acum.

Cand esti prinsa in fuga dupa corpul perfect, relatia perfecta, jobul perfect, nu mai vezi cat de frumoasa e viata ta cu adevarat.

Dorinta de perfectiune te distrage de la calea pe care esti si te impiedica sa vezi lucrurile bune din viata ta. Asa ca data viitoare cand te regasesti prinsa in lupta infinita dupa perfectiune, aminteste-ti aceste trei lucruri:

Perfectiunea nu exista

Ne straduim atat de tare sa atingem un ideal care e aproape imposibil. Nu exista corp perfect, job perfect sau viata perfecta. E imposibil ca viata noastra sa fie mereu fericita si fara probleme. Lucrurile nu merg mereu conform planului, nu se intampla asa cum speram noi sa se intample.

Cand intelegi ca perfectiunea e imposibil de atins sau de mentinut la nesfarsit, te eliberezi, viata devine mai usoara, mai putin stresanta si mai distractiva.

Perfectiunea nu e autentica

Cand te chinui mereu sa fii perfecta, nu le mai arati oamenilor cine esti cu adevarat. Acum multi ani, cand tineam diete restrictive in obsesia mea de a obtine silueta perfecta, nu eram sincera cu mine. Ma ascundeam de lume, incercand cu disperare sa ascund ceea ce eu credeam ca sunt imperfectiuni.

Dorindu-mi sa fiu perfecta, nu mi-am permit niciodata sa fiu vulnerabila, sa ma arat asa cum sunt. Credeam ca doar dupa ce voi obtine perfectiunea voi fi acceptata. Dar pentru ca fuga dupa perfectiune nu are niciodata sfarsit, acceptarea nu a venit niciodata.

Doar dupa ce am avut curajul de a renunta la telurile mele imposibil de atins si de a ma arata lumii asa cum sunt, cu tot cu imperfectiuni, am inceput sa ma accept eu pe mine, lucrul pe care mi-l dorisem, de fapt, in tot acest timp.

A fost greu sa ma arat lumii fara masca, dar m-am simtit bine sa iau in sfarsit decizii pentru mine. Am renuntat la cariera in televiziune si m-am ocupat mai mult de mine. Am pus punct unei relatii care nu mai functiona cu adevarat si am inceput sa-mi imbunatatesc relatia cu mine. Am plect in India, am incetat sa-mi mai editez pozele si am inceput sa spun ce-mi doresc si ce cred.

Nu a fost usor, dar m-a eliberat enorm. M-am simtit vulnerabila si expusa, dar pe masura ce am inceput sa-mi spun parerea, sa-mi manifest dorintele si nevoile, sa-mi urmez instinctul, in loc de a face doar ce credeam ca asteapta lumea de la mine sa fac, a devenit din ce in ce mai usor.

Eul tau imperfect e suficient. Da-ti voie sa te arati lumii asa cum esti. Stiu ca te sperie sa renunti la idealul tau, dar trebuie sa stii ca frumusetea ta autentica si reala nu e in masca pe care o porti, ci in cine esti in spatele ei.

Perfectiunea e stagnare

Nimeni nu e perfect, fie ca e vorba de corp, relatii, dezvoltare personala, obiceiuri, cariera… Intr-o lume perfecta, totul stagneaza. Nu exista crestere si evolutie. Doar prin greselile noastre, riscurile pe care ni le asumam si experimente invatam si crestem.

Uitandu-ma in urma, majoritatea deciziilor mele care pareau irationale la momentul respectiv m-au dus pe o cale care s-a dovedit perfecta pentru ce aveam eu nevoie. Am renuntat la o cariera stabila, dar m-am bucurat de aventuri incredibile in India si am sfarsit prin a-mi dezvolta un business care ma pasioneaza cu adevarat.

Aceste “greseli” m-au facut sa vad cat de mult m-ar fi tinut pe loc dorinta mea de perfectiune. Daca as fi urmat calea “perfecta”, calea fara riscuri, calea care parea sigura si usoara, nu m-as mai fi bucurat de aceste experiente care mi-au schimbat viata.

Multi oameni care tanjesc dupa perfectiune, obsedati sa-si planuiasca viata in cel mai mic detaliu, sfarsesc prin a rata unele dintre cele mai bune si mai frumoase surprize ale vietii. Atunci cand iti permiti sa faci greseli, cresti si te dezvolti in moduri nebanuite. Atunci cand tanjesti dupa perfectiune, ratezi lectiile pe care trebuie sa le inveti; pentru ca privirea ta e mereu cu trei pasi inainte, ratezi cel mai pretios moment al vietii: prezentul.

Daca vrei sa afli mai multe despre cum poti scapa despre aceasta obsesie a perfectionismului, te invit sa te inscrii in programul meu de mentoring. In cel de-al doilea seminar, Dorinta de perfectiune duce la esec, vei afla raspunsul la intrebari precum:

  • Ce inseamna perfectiunea si de unde vine acesta dorinta?
  • Efectele si consecintele dorintei de perfectiune.
  • Eliberarea de perfectionism, de intrebarea „oare ce zic ceilalti?” si „voi fi vreodata suficient de buna?”
  • Impacarea: invata sa apreciezi frumusetea propriilor imperfectiuni.
  • Constientizarea starii prezente si raportarea corecta la ea.

Foto: Alex Rosieanu