De curand mi-a atras atentia o disputa nascuta pentru Ocean si preluata cu aplomb in toata lumea: editia din Statele Unite ale Americii a revistei Marie Claire a publicat un editorial in care Cindy Craword a pozat in lenjerie intima.
Nu lipsa hainelor a scandalizat mapamondul, ci faptul ca Cindy a acceptat ca pozele sa nu fie deloc modificate! Astfel a fost mai mult decat vizibil ca Cindy, femeie trecuta de 40 de ani, are riduri, celulita, vergeturi, piele lasata! In-gro-zi-tor!!!!
Un corp natural, adevarat e cea mai buna dovada de sanatate
Am auzit asta chiar si de la apropiati ai mei. Ca si cand ar fi comis un sacrilegiu, fostul fotomodel a fost pus la zid pentru ca a avut curajul sa-si arate corpul exact asa cum e.
Nu vi se pare ca e ceva ciudat aici? Sunt extrem de fericita ca trendul acesta al expunerii naturalului a castigat deja teren printre vedete – Julia Roberts apare intr-o recenta campanie publicitara fara niciun pic de machiaj – si pune pe tapet o problema mult mai delicata.
Aceea a acceptarii! Nu, nu acceptam ca realitatea sa fie mai prejos de imaginatia noastra! Nu acceptam adevarul daca nu e frumos ascuns sub fard. Trist!
Doua gesturi, acelasi efect
Ca sa aduc discutia si mai aproape am sa va spun o experienta personala. Particip des la sedinte foto, sunt implicata in proiecte care presupun sa fiu “ca scoasa din cutie”.
Machiaj profesional, coafura atent realizata, tinute care imi vin ca turnate in luminile care fac sa arate totul perfect.
Cand postez pe pagina mea de Facebook imaginile respective, adun o multime de detractori care imi reproseaza ca sunt, citez, “prea machiata”, “prea aranjata” si sunt indemnata sa ma arat exact cum sunt in viata de zi cu zi, fara make-up.
Pentru ca nu suport sa port masti si nici sa mint, pe aceeasi pagina de Facbook postez si fotografii cu mine cat se poate de naturala. Fara fond de ten, fara anticearcan, fara ruj, fara bucle intr-o perfecta dezordine.