1De ce? Pentru ca Romania e tara in care, ca femeie, esti injunghiata sub privirile nevinovate ale copiilor tai, desi ai ordin de restrictie impotriva agresorului. De ce? Pentru ca desi ordinul de protectie exista de 8 ani deja la noi, Ministerul de Finante nu are bani pentru sisteme de monitorizare a agresorilor domestici.
Pentru ca Romania e tara in care, pe de alta parte, femeile sunt amendate, chiar pe 8 martie, de ziua lor, pentru ca protesteaza impotriva sentinetelor nedrepte ale judecatorilor pentru cazuri de agresiune sexuala si viol.
Pentru ca Romania e tara in care Primaria capitalei a taiat fondurile pentru singurul (SINGURUL!) centru de urgenta pentru victimele agresiunii. Asta in conditiile in care o femeie este agresata la fiecare 30 de secunde. Da, 30 de secunde, nu am scris gresit.
O femeie de 29 de ani a fost injunghiata mortal, in gat si in torace, in fata celor doi copii ai sai – de 4, respectiv 7 ani – desi avea ordin de protectie si desi mai fusese atacata in urma cu o luna de acelasi barbat, cu acelasi cutit, si desi primise mai multe mesaje in care acesta ameninta ca o omoara.
Cele 10 semne care arata ca ai un partener abuziv emotional
Acum nu a mai reusit sa scape.
De ce? Pentru ca desi a obtinut ordin de protectie si le-a cerut judecatorilor sa-i confiste acestuia armele albe, acest lucru nu s-a intamplat. Nimeni nu a luat nicio masura.
Si eu am avut la un moment dat probleme cu un hartuitor si trebuie sa va spun ca mi-a fost foarte greu sa obtin ordinul de restrictie. Si, desi am avut dovezi clare impotriva lui, dupa reclamatii peste reclamatii, intalniri cu politisti amabili, care au vrut sa ma ajute dupa ce au realizat ca nu era o gluma, cererea mi-a fost refuzata. Si am foarte multe prietene care au trecut prin experiente mult mai grave si stiu cat de greu le-a fost si lor. Practic, trebuie sa fii atacata si hartuita de mai multe ori de acelasi barbat ca sa fii crezuta si sa primesti acel “pretios” ordin de restrictie care nici macar nu te protejeaza cu adevarat.
Ceea ce ma infurie la fel de tare este ca aceste stiri trec neobservate.
Nu reusesc “sa prinda” primele pagini ale ziarelor decat ca fiind ceva senzational nicidecum sa traga un semnal de alarma pentru ceea ce se intampla. Nu sunt difuzate in prime time. Nu fac inconjorul internetului. Nu sunt share-uite masiv de un numar impresionant de mare de oameni. Am devenit impasibili la o realitate cu care femeile se confrunta zi de zi, secunda de secunda. Iar bani exista pentru aproape orice altceva, mai putin un singur si amarat centru de urgenta pentru victime. Cineva acolo sus, cineva care are puterea, a decis ca nu ne trebuie. Ca ne descurcam si fara.
Cine este alaturi de aceste femei? Cine le ajuta atunci cand nici macar politia nu-si mai face treaba? Cine este alaturi de copiii lor, care trebuie sa fie martorii fara voie ale acestor acte incomparabile de cruzime, care-i vor marca pentru totdeauna?
Stiu ca multe femei duc aceasta povara in tacere – fie din frica, fie din rusine – dar chiar cred ca ar ajuta foarte mult daca am incepe sa vorbim deschis despre asta. Sa spunem cand simtim ce ceva nu este in regula, sa cautam ajutor si sa-l acceptam atunci cand el vine. Agresiunea de multe ori incepe subtil, iar multe femei inchid ochii… pentru familie, pentru copii, sperand ca poate lucrurile se vor rezolva, se vor aseza.
Intrebari fara raspuns…
Ceea ce pot insa sa-ti spun este ca si noi putem face ceva ca sa schimbam macar un pic realitatea femeilor din jurul nostru. Un prim pas ar fi sa sprijinim campaniile care se fac in acest sens. Cea mai recenta este Voci Netacute, realizata de asociatia Anais, prin care se incearca strangerea de fonduri pentru primul adapost de urgenta cu program non stop pentru victimele violentei domestice. Tot ce trebuie sa faci este sa trimiti “Netacere” prin sms la 8833 si astfel donezi 2 euro pentru adapost. E un pas mic, dar stim cu totii ca de cele mai multe ori cu pasi mici se ajunge departe.
Foto: Shutterstock.com
