1A). Spunem sentimentelor pe nume
Identificarea corecta a sentimentelor si starilor prin care trec copiii este primul pas spre a transforma anxietatea intr-o varianta mai putin inspaimantatoare a ei.
Chiar daca, pentru majoritatea adultilor, acest proces pare relativ usor, pentru copiii care nu poseda un vocabular atat de dezvoltat poate fi dificil sa inteleaga sentimentele care-i acapareaza la un moment dat.
De exemplu, s-ar putea ca fiica ta sa stie sa spuna ca se simte rau, dar poate nu stie sa exprime frustrarea, mania sau chiar senzatie de singuratate care o supara adesea. Daca stie sa-i spuna pe nume si sa faca diferenta intre ce simte acum si ce a fost data trecuta, o sa fie mai aproape de a trece peste aceste stari in viitor.
Cum sa vorbesti cu copilul tau despre COVID-19
Gasirea de nume potrivite pentru fiecare situatie in care totul se precipita si dispozitia micutilor se schimba din senin este o prima practica de mindfulness la care acestia pot recurge in siguranta. E timpul lor in care pot reflecta la modul in care se simt si pot face usor conexiuni pentru a intelege ce anume declanseaza anumite sentimente.
B). Suntem atenti la cum raspunde corpul nostru
Odata ce stim ce simtim si cum se numeste, Mallika Chopra spune ca trebuie sa ne indreptam atentia spre locul in care aceste trairi se acumuleaza in corp.
Aici e momentul sa punem intrebari de genul: “cand simti ca iti este frica, iti bate inima mai tare? Simti fluturasi in stomac? Sau ai impresia ca te-ai incalzit foarte tare dintr-odata? Te doare burtica, ai un nod in gat?”
Sentimentele pe care le experimentam trebuie sa fie conectate cu ce se intampla in corpul nostru. Cu cat invatam sa facem asta mai repede, cu atat mai bine putem sa controlam reactiile noastre, fara sa ajungem in situatia in care ne lasam prada emotiilor, chiar daca ele vin din cauza unei serbari de clasa a II-a.
Ne confruntam cu o epidemie de anxietate in randul copiilor. Cum s-a ajuns aici?
C). Apelam la ajutor
Ultimul pas recomandat de Mallika Chopra are in vedere ajutarea copiilor nostri in gasirea unor unelte potrivite pentru a face fata anxietatii.
Fiecare sufletel e diferit, asa ca ce functioneaza minunat la un copilas s-ar putea sa nu dea aceleasi rezultate la altul, insa rolul parintelui este de a testa orice metoda care suna indeajuns de distractiv: exercitii de respiratie, pastrarea unui jurnal, activitate fizica etc.
Partea de inceput, cea cu numirea sentimentelor, este la randul ei un ajutor de sine statator, pentru ca, odata numita frica respectiva, devine mai blanda si mai usor de gestionat.
Cum sa-ti cresti copiii ca sa ajunga oameni de succes, conform specialistilor
Nici nu conteaza ce practica alege copilul tau, atata timp cat aceasta, in timp, o sa inlocuiasca cele doua reactii primare pe care le avem cu totii in situatii neplacute, si anume lupta sau fuga. Un raspuns mai constient, ancorat in rezolvarea activa a problemei si adresarea nevoilor reale ajuta atat copiii, cat si adultii in castigarea bataliei interioare cu anxietatea.
Foto: Unsplash.com
