1Acestea sunt distorsiunile cognitive.
Am reusit sa te derutez si mai tare?
Sa vedem daca te pot lamuri.
De-a lungul timpului, pus in fata diferitelor situatii de viata si de moarte, omul a avut nevoie sa isi activeze anumite conexiuni la nivelul creierului, ca niste “scurtaturi” care sa il ajute sa reactioneze cat mai potrivit in respectivele situatii. Cu timpul, acestea au devenit inradacinate in fiinta umana si au generat comportamente. Ele sunt in stransa legatura cu toate credintele pe care omul si le-a format de-a lungul generatiilor in urma experientelor prin care a trecut. Aceste scurtaturi sunt de fapt moduri elaborate ale mintii de a deforma realitatea, ca aceasta sa se poata potrivi credintelor pre-existente.
Iti poti imagina ca mecanismul fantastic care este mintea umana a facut toate astea ca sa ne tina departe de pericole?
Ei bine, in realitatea ultimilor ani, se pare ca aceste filtre, aceste deformari ale modului in care privim realitatea, ne pun in pericol sanatatea mintala. Cum pot ele sa fie responsabile pentru starile noastre de anxietate cand au avut initial rolul de a ne proteja?
Pentru ca deformarea realitatii este cea mai simpla cale spre o gandire preponderent negativa, spre un plan emotional disfunctional care, in timp, conduce catre stima de sine scazuta, relatii disfunctionale si chiar la tulburari de tipul depresiei, anxietatii sau fobiilor.
Vestea buna este ca toata povestea asta are si o rezolvare. Terapia cognitiv comportamentala a dezvoltat de-a lungul timpului metode prin care putem fi ajutati sa identificam aceste filtre, sa le observam cum actioneaza asupra realitatii si apoi sa le inlocuim cu un mod de gandire mai relaxat.
In urma unui studiu efectuat pe mai bine de 30.000 de oameni, s-au putut identifica 15 distorsiuni cognitive:
- Gandirea dihotomica (sau gandirea alb/negru, totul sau nimic) – specifica celor care nu pot vedea lucrurile ca putand fi si undeva la mijloc; Sunt indivizii care gandesc in extreme, de exemplu: “Daca nu am luat 10 la examen, sunt un ratat si e cazul sa renunt la studii”.
- Suprageneralizarea – tendinta de a considera ca un eveniment negativ care s-a intamplat o singura data se va intampla la nesfarsit ( apar foarte des termeni precum “intotdeauna” sau “niciodata”)
- Etichetarea – o forma exagerata de suprageneralizare – atunci cand cineva ne face o nedreptate avem tendinta sa il catalogam aproape imediat drept o persoana nociva.
- Amplificarea – tendinta de a exagera importanta problemelor sau defectelor si de a minimaliza calitatile.
- Gandirea emotionala sau judecata afectiva – tendinta persoanei de a presupune ca realitatea poate fi interpretata doar prin primsa trairii sale emotionale – “daca mie imi e frica sa zbor cu avionul inseamna ca zborul cu avionul este periculos”.
- Catastrofarea – tendinta de a alege un singur eveniment negativ si a se concentra atat de puternic asupra acestuia incat intreaga realitate devine deformata si intunecata.
- Desconsiderarea pozitivului – tendinta de a respinge toate experientele pozitive, afirmand ca acestea nu conteaza, vazandu-le ca pe ceva de la sine inteles.
- Concluziile pripite – interpretarea negativa a unor situatii atunci cand nu exista suficiente date care sa stea la baza concluziilor formulate. In aceasta categorie sunt incluse :
- citirea gandurilor – cand esti sigur ca stii ca cel din fata ta iti este ostil/nu te place/crede ceva despre tine in lipsa oricarei dovezi
- ghicirea viitorului – cand stii cu exactitate ce urmeaza sa se intample intr-o anumita situatie fara sa ai cu adevarat motive sa crezi asta
- Imperativele categorice – in general afirmatii cu titlu de adevar absolut care sa il implice pe “trebuie”
- Personalizarea si blamarea – tendinta de a te autoinvinovati pentru orice eveniment neplacut, chiar si atunci cand nu ai nicio legatura cu el, sau dimpotriva, de a da vina pe oricine altcineva din exterior pentru situatiile din viata ta.
- Comparatiile inechitabile – specifice celor care isi aleg complet gresit persoanele cu care intra in competitie sau cu care doar se compara.
- Orientarea plina de regrete catre trecut – specifica celor care traiesc preponderent ancorati in trecutul pe care nu l-au ales sau care nu s-a intamplat niciodata.
- Orientarea anxioasa catre viitor – de tipul “dar daca” – ma imbolnavesc, pic examenul, fac un accident etc.
- Respingerea contraargumentelor – nimic din ceea ce spun ceilalti nu conteaza
- Intoleranta la frustrare – “nu mai suport”/”eu nu mai pot”/ “m-am saturat”/ – cei care vad totul ingrozitor in jur si se simt nedreptatiti de soarta.
4 motive pentru care nu ar trebui sa te casatoresti
Acum ca ai aceasta lista foarte pretioasa la indemana, fii atenta la felul in care obisnuiesti sa gandesti si identifica pe care dintre cele 15 le folosesti cel mai frecvent. Primul lucru pe care il poti face atunci cand ai observat gandul distorsionat, este sa te intrebi: “este adevarat ca…..?”. Ai sa vezi ca de cele mai multe ori, lucrurile nu stau asa cu iti inchipuiai tu.
Foto: Pexels.com
