1Daca am fi fost clipa de clipa alaturi de copiii nostri, ceva ne-ar fi distrus/omorat ca specie. Cel putin focul nu ar fi fost inventat si hainele nu ar fi fost cusute, iar mancarea nu ar fi fost vanata sau culeasa.
Ignorarea copiilor nostri este, in esenta, un avantaj evolutiv. De asemenea, telefoanele mobile sunt doar cea mai recenta forma de distragere a atentiei.
Nu te intreba „Ce spune nebuna asta?”. Nu te uita mine in parc in timp ce dau cateva scrolluri pe Facebook in timp ce copilul meu se da pe tobogan. Hai sa iti amintesc de ziua de ieri, cand tu stateai ca un zombie pe canapea, cu o cana de cafea in mana, iar copilul tau, trezit de la 4 dimineata, alerga in stanga si in dreapta pentru a iti arata cata energie are. Ignorarea copiilor nostri este o strategie de supravietuire.
Ii luam pe parintii nostri ca exemplu?
Ei nu aveau telefoane mobile. Dar mamele noastre foloseau telefoanele fixe – si vorbeau cu prietenele lor ore intregi. Sigur iti amintesti de acele momente. Iti amintesti de cablul spiralat pe care il rasucea intre degete.
Te duceai la ea sa ii arati un desen facut la scoala, voiai sa ii captezi atentia si tipai din tot sufletul „Mama, mama, mama” pana cand acoperea receptorul telefonului si iti spunea „Shh, vorbesc la telefon acum.”
Si sigur iti amintesti si de serialele la care se uita, timp in care nu puteai sa o deranjezi indiferent de ce ti se intampla. Serialele erau relaxarea ei, nu pierdea niciun episod.
Iar la joaca? Nici macar nu venea cu tine. Iti spunea sa stai in fata blocului si sa te joci cu ceilalti copii.
Sa revenim acum la telefoanele mobile. Societatea ii spune mamicii moderne ca nu isi poate lasa copilul de 7 ani singur la locul de joaca.
Citeste continuarea pe Kudika.ro.
Foto: Shutterstock.com.
