Conform Google Trends, termenul „narcisist” se afla in topul cautarilor oamenilor de mai bine de 10 ani si este adesea folosit ca o insulta.
Nimanui nu-i place sa fie cunoscut drept narcisist sau sa-i fie atribuit un comportament narcisist – chiar daca, pentru un psiholog, nevoile narcisice sunt atat normale, cat si universale. Toti avem nevoie sa fim laudati de parinti in timpul copilariei, si mai tarziu in viata sa fim apreciati de prieteni. Acest tip special de apreciere – cunoscut sub numele de validare – este esential in dezvoltarea unei stime de sine sanatoase.
In 1914, Sigmund Freud a afirmat ca toti bebelusii trec printr-o etapa a „narcisismului primar”, un cadru de spirit primitiv centrat pe sine, in care nu pot intelege ca ceilalti oameni sunt fiinte complet separate. Aceasta etapa, a spus Freud, este doar o borna pe drumul catre o varsta adulta normala si sanatoasa.
In schimb, Freud credea ca personalitatile narcisiste adulte erau cauzate de o exagerare a narcisismului sanatos. Unul dintre succesorii lui Freud, Karen Horney, credea ca aceste personalitati narcisiste ar putea fi cauzate de un anumit stil parental: daca parintii isi supraevalueaza excesiv copiii, a spus ea, ei vor creste apoi dorind in permanenta cantitati anormale de lauda sau validare.
Un alt teoretician, mai apropiat timpurilor moderne, Otto Kernberg, vede narcisismul adult ca un fel de front fals sau un mod de a se proteja. El a spus ca persoanele cu personalitati narcisiste obtin validarea de care au nevoie atat de la ei insisi, cat si de la altii, sustinandu-se artificial, ceea ce nu le lasa nici o modalitate eficienta de a-si sprijini propriul respect de sine.
Nu numai ca narcisismul este o parte normala a dezvoltarii sociale si emotionale a omului, dar nu este nici doar un concept unitar.
Citeste continuarea pe Life.ro.
Foto: Unsplash.com.