Le punem pe repeat, revedem aceleasi scene de un milion de ori, retraim emotiile si conversatiile pana cand avem senzatia ca totul se intampla din nou chiar in acest moment.
Trecutul a fost si nu va mai fi niciodata. Raman doar impresiile noastre si ceea ce ne reconstruim in mintea noastra. Amintirea momentelor trecute este reconstruita din nou si din nou in mintea noastra si capata semnificatia pe care alegem noi sa i-o dam.
In opinia psihologului Andra Tanasescu, vicepresedinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica (INLPSI), generatiile anterioare experimentau mai des fericirea deoarece obisnuiau sa concentreze experienta pe momentul prezent, rareori proiectandu-si viata in viitor.
Mergand si mai in spate, sa zicem 2-3-4-5 secole in urma, oamenii erau atat de preocupati cu supravietuirea incat proiectia viitorului nu era pe lista lor de prioritati. Acesta a fost si motivul pentru care pana si conceptul de “calatorie in timp” a fost mentionat foarte tarziu in istoria omenirii, cand oamenii isi satisfaceau mai usor nevoile fundamentale (hrana, adapost etc.) si puteau sa se gandeasca la mai multe lucruri decat la supravietuire”, explica psihologul Andra Tanasescu.
Citeste continuarea pe Doctorul Zilei.
Foto: Getty Images.