Amalin a implinit 1 an! De vorba cu Andreea Raicu despre un brand dedicat feminitatii

Imi aduc aminte ca prima data cand le-am auzit pe Andreea si pe fetele din echipa mea vorbind despre Amalin mi s-a parut un vis frumos, dar cumva indepartat. Parea un salt prea mare, intr-un timp prea scurt. Dar asa cum ne-a obisnuit in toti acesti ani in care am lucrat impreuna, Andreea a luat decizia curajoasa de a face acel salt – iar azi, un an mai tarziu, toata echipa este mandra de ceea ce am realizat. Acest mare pas se simte ca unul firesc, care trebuia sa se intample.

In doar 1 an de existenta, Amalin a adus zambete pe buzele a mii de femei, ne-a ajutat sa ne privim cu ochi mai calzi si mai iubitori – ba chiar cu admiratie. Ne-a ajutat sa ne dezvaluim latura soft de femei, sa nu mai fim tot timpul captive in mintea noastra, ci sa ne dam voie sa simtim, sa fim pur si simplu femei. De fiecare data cand deschid usile showroom-ului Amalin, de pe strada Paris 7 A, femeile pasesc intr-un spatiu magic, conceput special pentru ele. Aici se pot deschide, se pot relaxa cu un pahar de prosecco si o cafea buna, pot impartasi idei si dorinte, si, mai ales, isi pot alege rochia visurilor, in care stralucesc cu adevarat.

Amalin a realizat multe in acest an, iar interviul meu cu Andreea, pe care il gasesti mai jos, spune povestea inca de la inceputuri:

Ce te-a inspirat sa creezi Amalin?

Andreea Raicu: Femeile m-au inspirat sa creez Amalin. In urma cu mult timp, am avut o linie de haine pe care am decis sa nu o mai fac. Productia nu e cea mai usoara activitate, apar pe parcurs multe greutati, asa ca am decis sa iau o pauza de la asta si sa ma concentrez pe dezvoltarea personala.

Doar ca in timpul in care nu am mai creat haine, am primit foarte multe mesaje de la femei. Imi spuneu: „Ok, foarte frumos totul, dar rochii cand mai faci?”, „Port si acum o rochie de la tine, cand mai faci si alte modele?”. Insa eu m-am tinut tare, mi-am spus ca asta e decizia mea, sa nu mai fac asta, si ca nu ma las influentata. M-am intalnit intr-o zi cu un prieten de-al meu, care e un om foarte bun de business, si mi-a pus si el aceeasi intrebare: „Dar tu de ce nu mai faci rochii?”. Am fost luata prin surprindere, nu intelegeam de unde si pana unde ma intreaba el asta. Si imi aduc aminte ca a deschis laptopul, a dat cautare pe net „Andreea Raicu” si primul cuvant care a aparut dupa numele meu a fost „rochii”. „E un potential fantastic aici, femeile isi doresc asta de la tine”, mi-a spus el. Dar eu am insistat din nou ca nu mai vreau sa fac asta.

Dupa o vreme, am primit un mesaj pe Facebook, pe care eu nu-l verific decat foarte rar, de la o doamna care avea o fabrica si care mi-a spus ca isi doreste foarte mult sa vin sa-mi fac la ea rochiile. „Eu nu mai fac rochii”, i-am spus cu hotarare, dar cumva toate aceste mesaje au ramas intiparite in mintea mea. Si la un moment dat, mi-am zis: „Hai sa incercam…”. Prima colectie a fost o capsula si s-a vandut foarte bine.

Insa apoi a venit pandemia. Ne pregateam pentru o noua colectie, aveam prototipurile si voiam sa incepem productia. Insa cu tot ce se intampla atunci, ne-am dat seama ca nu mai avea sens. Nimeni nu se mai gandea la rochii, la shopping, eram toti in izolare, intr-o stare de incertitudine.

Imi aduc aminte ca stateam intr-o zi de vorba cu prietena mea Malvina si i-am spus ca nu stiu ce sa fac in continuare. Tot planul de business era facut in jurul acestei linii de haine pe care nu mai puteam s-o fac. Incotro acum? Si stiu ca ne-a venit ideea unei colectii de loungewear – daca tot vom sta atat de mult in casa, in izolare, se simtea nevoia unei colectii de haine frumoase pentru acasa, care sa ne redea macar un pic confortul emotional si sa nu ne lase sa ne pierdem feminitatea si latura soft in contextul acelor vremuri grele. Pentru ca, asa cum stim, avem tendinta sa stam in casa in hainele decolorate si uzate, pe care nu le mai purtam pe-afara.

In acel moment, eu mi-am adus aminte ca am vazut la televizor un film cand eram mica, se numea Nevestele de la Hollywood, iar acolo femeile erau imbracate cu niste kimono-uri din acelea fine de matase, in niste pijamale delicate si rochii superbe de casa… Am fost impresionata, si la varsta aceea mi-am spus: „Cand o sa fiu mare, asa o sa ma imbrac si eu in casa”. Si uite ca asa s-a si intamplat – gandurile si dorintele noastre chiar au o putere fantastica.

Mi se parea ca femeile au nevoie de o linie de haine de stat in casa, in care sa se simta frumoase, feminine si ingrijite. Asta conteaza mai mult decat credem pentru psihicul nostru. Pana la urma, grija fata de propria persoana reflecta cat de mult ne iubim pe noi insene. Pentru ca mesajul meu a fost intotdeauna despre iubirea de sine, grija de sine si feminitate, mi s-a parut firesc sa incep o colectie de piese frumoase de purtat in casa. Mie imi place enorm sa am grija de mine, sa ma rasfat atunci cand sunt acasa: momentele in care imi fac rutina de skincare, imi pun masti, imi pregatesc ceva bun de mancare sunt cele mai frumoase. Sunt modul meu de a-mi arata ca ma iubesc.

Asa ca am lansat aceasta colectie de loungewear, s-a vandut foarte bine, a trecut si pandemia… si am observat ca femeile au inceput sa poarte afara aceste piese. Acesta a fost pentru mine semnul ca trebuie sa continui sa creez haine. Si pentru ca oamenii veneau tot timpul la vechiul birou si intrebau de hainele noastre (pe vremea aceea nu aveam un showroom), ne-am dat seama ca e cazul sa cautam un spatiu mai mare. Dar daca am face si un showroom?

Cand imi imaginam showroom-ul nostru, vedeam o casa veche, glamouroasa, cu geamuri mari, cu candelabre, usi cu geamuri… Am fost sa vad multe case si nu am fost incantata, parca nimic nu se potrivea cu ce aveam eu in minte. Intr-o zi m-a sunat Malvina si mi-a spus: „Am casa perfecta pentru tine, trebuie sa mergi sa o vezi!”. Si am intrat aici, am vazut-o, si pur si simplu mi s-a taiat respiratia. Era cu mult, muuult peste bugetul alocat, dar nici nu-mi trecea prin minte sa renunt la ea. Mi-a placut enorm, era fix casa pe care o vizualizasem. Si n-am facut un pas mare, am facut de-a dreptul un salt, care, evident, a venit la pachet cu foarte multe provocari. Dar acum, gandindu-ma inapoi, simt o bucurie foarte mare ca am luat decizia asta.

A urmat crearea brandului Amalin. Cum ti-a venit ideea numelui?

AR: Da, mi-am dorit un nume separat pentru colectiile de haine, am vizualizat un brand cu o identitate proprie. Ne-am tot gandit la nume, am vorbit cu mai multe agentii, dar parca nimic nu se potrivea. La un moment dat, impreuna cu echipa mea, ne gandeam ca am putea lua un cuvant din alta limba, poate sanscrita. Si cand am rostit cuvantul „sanscrita”, mi-am dat seama ca am numele perfect si ca l-am avut dintotdeauna. Era vorba despre „Amalin”, numele meu, pe care l-am primit in urma cu 8 ani in cadrul unui workshop de meditatie. Numele acesta simbolizeaza esenta mea si misiunea mea in viata, ceva ce eu trebuie sa invat: ma incarc de la Univers si apoi le dau celorlalti lumina, iubire si tot ce primesc. A fost o simbolistica perfecta pentru cum a evoluat brandul.

Cum este, in viziunea ta, femeia care poarta Amalin?

AR: Este o femeie care isi doreste sa se simta femeie si vrea sa se simta bine ea cu ea, indiferent cum arata. Pentru ca piesele Amalin sunt create in asa fel incat sa ascunda ce nu-ti place si sa scoata in evidenta ce-ti place. Mi-a placut sa vad la noi in showroom foarte multe femei, de varste diferite, care s-au imbracat cu hainele noastre si parca s-au transformat. Asta pentru mine este cea mai mare satisfactie.

Femeia Amalin este o femeie care isi doreste sa se simta feminina, care nu respecta neaparat tendintele, ci are un stil foarte bine definit, sofisticat, clasic, cu un twist modern. O femeie care este preocupata de stil si de ceea ce poarta, dar nu face o obsesie din asta. Este o femeie care iese in evidenta prin ea, prin farmecul ei personal: ea poarta hainele, nu hainele o poarta pe ea.

Cat de implicata esti in crearea pieselor din colectiile Amalin?

AR: Sunt implicata cu totul – de la idee, pana la ultimele detalii, cand hainele ajung in magazin. De cand eram mica imi placea sa ma joc cu materialele, mai ales ca bunica mea a fost croitoreasa.

Acum vom incepe sa lucram cu un designer, dar pana acum modelele erau concepute de mintea mea, erau rochiile pe care mi-ar fi placut mie sa le am in garderoba si cum mi-ar fi placut sa le vad pe alte femei imbracate.

De multe ori, ca femei, ajungem sa ne imbracam in acele haine unisex, mai confortabil de purtat: jeansi si tricou. Dar acestea sunt masculine. Eu cred ca o femeie straluceste cu adevarat atunci cand poarta rochii din materiale fine, fluide, care ii pun in evidenta liniile frumoase ale corpului. Am creat intotdeauna haine pe care eu, ca femeie, imi doream sa le port: cu spatele gol, cu umarul gol, cu detalii senzuale si feminine.

Sunt implicata, asadar, in crearea modelului, alegerea materialelor, alegerea accesoriilor, detaliilor, cusaturilor, definitivarea prototipului. Nimic nu e facut fara ca eu sa fiu prezenta – de la umerase, cutii, pungi, pana la logo si tot ce tine de productie. Sunt implicata in Amalin pana in cel mai mic detaliu.

Ce provocari ai intampinat de cand exista Amalin?

AR: Tot procesul acesta de transformare a fost mai greu decat mi-am imaginat. A inceput foarte usor, dar pe masura ce trecea timpul, lucrurile incepeau sa se impotmoleasca. Am avut probleme foarte mari cu site-ul, a intarziat mobilierul, a intarziat productia, apoi s-a rezolvat cu productia, dar nu aveam mobilierul gata… A venit toamna, iar noi am ramas cu colectia de vara, pentru ca nu am avut spatiu sa o vindem. A durat trei sau patru luni pana sa fie totul bine pus la punct in showroom. Au fost intarzieri cu productia, am schimbat fabrici… Dar ma simt norocoasa ca am in echipa oameni capabili, care au stiut sa gaseasca intotdeauna solutii. Ne-am repliat, in functie de situatie, pentru ca eu cred foarte mult in faptul ca intotdeauna exista solutii.

Chiar au fost multe momente in care a fost foarte greu, atat pentru mine, care duceam pe umeri toata presiunea, cat si pentru echipa mea. Insa atunci cand mi-e mai greu, ma intreb daca am mai avut in trecut alte momente de acest gen, si mereu imi dau seama ca da, am mai trecut prin experiente grele, si intotdeauna m-am ridicat. Imi dau seama ca sunt inca aici, deci ca am o putere fantastica sa trec peste absolut orice. Si am inteles – desi mi-a luat foarte mult timp – ca in business si in antreprenoriat tot timpul vor exista situatii complicate. Nu putem sa spunem ca gata, acum rezolvam aceasta problema si va fi totul in regula – nu, tot timpul va aparea ceva.

Cred ca abordarea mea s-a schimbat. Nu mai pun totul la inima, nu ma mai impiedic in aceste probleme. Imi dau seama ca fac parte din viata si ca nu pot sa astept un moment in care o sa fiu complet linistita si fericita, pentru ca dupa acel moment va veni cu siguranta si un moment de neliniste. Asa este viata. Provocari voi intalni tot timpul, pentru ca ele fac parte din activitatea de antreprenor. Dar impreuna cu echipa mea minunata, stiu ca o sa trecem peste toate.

Ce te-a invatat Amalin?

AR: Amalin m-a invatat sa am curaj sa visez, oricat de mare ar fi visul. Uneori mi se intampla sa impartasesc cu echipa mea un obiectiv si sa vad o reactie intiala de surpriza, poate de teama, pentru ca ceea ce aveam in minte era un pas mare. Dar nu am renuntat, si asa am ajuns aici.

Una dintre prietenele mele bune are un slogan care spune “Dream again”, “Viseaza din nou”. Pentru ca atunci cand esti jos, cand esti stresat, uiti sa mai visezi. Dar e atat de important sa nu renunti sa visezi! In general, copiii sunt cei care viseaza, pentru ca ei traiesc autentic. Ca sa putem, ca adulti, sa visam din nou, avem nevoie de copilul nostru interior, care ne ghideaza exact acolo unde trebuie sa mergem. Pentru ca uitam adesea sa ne bucuram de lucrurile pe care le avem.

Imi dau seama ca in tot procesul acesta au fost foarte multe luni in care am uitat sa ma bucur de rezultate, de reusite si de tot ce am realizat in ultimul an. Fiind atat de implicata in toate problemele, n-am mai constientizat ce se intampla frumos in jurul meu. Am facut un pas in spate si mi-am dat seama ca – wow! – este incredibil ce am reusit. De multe ori, vad prin ochii celorlalti aceste realizari, cand oamenii intra in showroom si imi spun cat de frumos arata totul, cat de mult apreciaza colectiile noastre.

Cu showroom-ul Amalin am avut in minte un concept bine definit: mi-am dorit ca acest spatiu sa fie o oaza de liniste, ca o evadare din nebunia orasului pentru toate clientele noastre. Mi-am droit ca femeile care ne trec pragul sa uite de toata galagia, de toate problemele in momentul in care inchid usa in spatele lor, iar pentru cateva momente cat sunt in spatiul Amalin sa se simta rasfatate, sa se admire, sa se iubeasca pe ele. Imi place mereu sa le vad cum se relaxeaza la noi – de multe ori vin agitate si grabite, dar ajung sa stea si o ora. Cu un prosecco, o cafea buna, o ciocolata… Le vad cum se deschid si se relaxeaza. Vin in jeansi sau de la sala, iar apoi, cand imbraca rochiile noastre, deodata stralucesc si isi schimba atitudinea, devin increzatoare si le place ceea ce vad in oglinda. Iar aceasta este una dintre cele mai mari satisfactii ale mele.

Asadar, ce m-a invatat Amalin? Sa visez, sa am rabdare, sa stiu ca voi gasi o solutie pentru orice. Si m-a mai invatat ca generozitatea femeilor este nelimitata si este minunata. Le-am apreciat pe toate acele femei care au venit sa ma sustina, care au crezut in mine si m-au incurajat la fiecare pas. Fiind la inceput intr-un business, ai mare nevoie de sustinere si incurajari. Si m-am simtit sustinuta, atat de prieteni, cat si de oameni pe care nici macar nu-i cunosteam. Asta mi-a adus multa bucurie.

Chiar si azi, in momentele in care mi-e foarte greu, ies in showroom, ma intalnesc cu clientele noastre si vad cat de fericite sunt cand imbraca piesele Amalin – iar asta imi da forta, ma face invincibila.

Amalin a implinit 1 an! Ce ii urezi cu aceasta ocazie minunata?

AR: Pentru mine, 30 iunie e o zi foarte speciala, pentru ca e ziua in care a plecat bunica mea, pe care am iubit-o enorm. Si de la ea am invatat atat de multe lucruri legate de haine, de feminitate. Cumva, Amalin parca a fost un dar al ei pentru mine, pe care mi l-a lasat inainte sa plece. Si sunt foarte recunoscatoare.

Nu-mi vine sa cred ca Amalin a implinit un an! Sunt atat de fericita. Ii urez sa creasca, sa se dezvolte si sa ajunga la cat mai multe femei, sa le inspire sa se iubeasca, sa se simta frumoase si feminine.

Foto: Arhiva personala