Sfantul Dumitru, care a devenit guvernator al Tesalonicului dupa moartea tatalui sau si care, in traditia populara romaneasca, este considerat patronul pastorilor sau cel care desfrunzeste codrul si usuca toate plantele, este sarbatorit, sambata, de crestini.
A trait in timpul imparatilor Diocletian (284-305) si Maximian (286-305) si a murit pentru ca a marturisit ca este crestin. A fost intemnitat si apoi ucis cu sulita.
In credinta populara, Sfantul Dumitru este vestitorul ierii si patronul pastorilor. Astfel, daca Sfantul Gheorghe incuie iarna si infrunzeste intreaga natura, Sfantul Dumitru desfrunzeste codrul si usuca plantele.
Se mai spune ca de Sfantul Dumitru, caldura intra in pamant si gerul incepe sa-si arate coltii.
Aceasta sarbatoare este intampinata in fiecare an cu hramuri, pomeni cu colaci, dar si jocuri cu focuri vii. Dupa hramul Sfintei Parascheva, Sfantul Dumitru reprezinta ultima si cea mai insemnata sarbatoare a toamnei, care, conform superstitiilor pastorale, reprezinta inceputul iernii.
Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se savarsesc in ajun de Samedru sunt focurile vii. In ajunul sarbatorii, in noaptea de 25 octombrie se tine “Focul lui Samedru”, moment in care oamenii obisnuiesc sa aprinda focuri in curti sau pe dealuri.
Conform traditiei populare, oamenii care sar peste flacari vor fi sanatosi intregul an si feriti de necazuri, nenorociri si boli. Rolul focului este de a alunga fiarele, avand si puteri roditoare, astfel incat dupa ce este stins oamenii obisnuiesc sa arunce in gradina cenusa si carbunii.
Femeile obisnuiesc sa imparta covrigi, nuci, mere, paine, struguri si prune uscate tuturor celor care sar peste foc.
Citeste continuarea pe Doctorul Zilei.
Foto: Shutterstock.com.