1Sarbatorit inca de pe vreme dacilor, solstitiul de vara (21 iunie) a fost dintotdeauna considerat un timp magic, prielnic intamplarilor minunate. Ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta din an marcheaza inceputul verii astronomice si este benefica iubirii, sanatatii, schimbarilor favorabile de destin.
Soarele este astrul venerat de la inceputurile omenirii. Adorat, temut, respectat, considerat zeitate si privit ca o binecuvantare fara de care viata nu ar fi posibila. La solstitii, cel de iarna, cand astrul devine scump la vedere, si cel de vara, cand ramane cel mai mult pe cer, a fost cu atat mai intens sarbatorit si laudat prin jertfe si ritualuri diverse.
Cea mai lunga zi a anului, cel mai lung amurg, cea mai scurta noapte au avut mereu parte de celebrari speciale, toate legate de soare si de foc. Iar in traditia noastra straveche, Solstitiul coincide cu Sanzienele.
Noaptea Sanzienelor, de basm
Noapte zanelor bune cu flori galbene in par este una dintre putinele sarbatori pagane acceptate si preluate de calendarul crestin. Initial sarbatorite in noaptea de 21 spre 22 iunie, odata cu solstitiul, data actuala, noaptea de 23 spre 24 iunie, a fost aleasa pentru a fi mai aproape de praznicul Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul (florilor de sanziane li se mai spune, dealtfel, si florile Sfantului Ioan).
Sanzienele sunt considerate fiinte magice, fecioare frumoase, iar sarbatoarea lor, una a bucuriei. Ele vin sa aduca puteri tamaduitoare plantelor, parfum florilor, fertilitate femeilor, rod holdelor si bogatie. Acest moment, se spune, aduce cu sine un imbold energetic, de aceea avem mai mult chef de viata si putere incepand cu finele lui iunie. Bunavointa Sanzienelor poate fi tulburata doar daca le nesocotesti ziua, fapta care nu va ramane fara urmari imediate, cum sunt furtunile nemiloase din seara cu pricina sau urmatoare ei.
Citeste continuarea pe Kudika.ro
Foto: Shutterstock.com
