1Dar ce reprezinta, de fapt, imunitatea scazuta, cine sunt cei mai afectati si cum putem sa dam o mana de ajutor sistemului nostru imunitar?
Atunci cand este atacat de bacterii, virusuri sau fungi, organismul lupta prin intermediul celulelor albe – ajutate de ganglioni, maduva si splina, precum si prin mijloace de bariera aflate la nivelul pielii, plamanului, stomacului/ intestinului. O imunitate scazuta poate duce la cresterea frecventei bolilor localizate la nivelul acestor zone bariera: infectii sau viroze respiratorii, gastrice si intestinale, sau cutanate (la nivelul firelor de par sau unghiilor). Infectiile determina o inflamatie locala si generala, iar in timp incidenta crescuta a bolilor inflamatorii poate creste riscul de boli cronice, determinand chiar aparitia cancerului.
Cum iti dai seama ca ai imunitatea scazuta
“Semnele deficitului de aparare imunitara apar de obicei in sezoanele reci, incepand cu luna septembrie, cand creste incidenta virozelor respiratorii, a gripei sau a altor viroze. Tot in aceasta perioada incepe si anul scolar, iar copiii pot avea probleme prin expunerea repetata, in perioada de convalescenta, la multipli factori patogeni.” explica dr. Simona Farcas, medic primar medicina de familie.
Exista anumite categorii de persoane care sunt mai predispuse problemelor imunitare: varstnicii, al caror organism insuficient sau gresit alimentat nu mai are energia pentru lupta impotriva agentilor infectiosi, precum si copiii mai mici de 2 ani, nou-nascutii in special, pentru ca au un sistem imunitar in formare.
Imunitatea celor mici se dobandeste treptat, prin aducerea in contact direct cu microorganismele (4-6 etape de raceli, viroze sau alte infectii pe an prin expunerea copiiilor la gradinita/ scoala), dar si prin prezenta unor obiceiuri sanatoase, care pot determina dobandirea acestei imunitati mai repede si de mai buna calitate.
“In plus, o atentie sporita trebuie acordata gravidelor (care au un sistem imun suprasolicitat), persoanelor de orice varsta cu boli cronice consumptive, persoanelor imunosupresate cu HIV, neoplasme, leucemii, post chimio/ radioterapii, celor cu boli intestinale inflamatorii, cu aciditate scazuta (aceasta fiind o bariera impotriva multor bacterii) sau celor care se recupereaza dupa operatii importante (transplant, splenectomie).
Riscurile sunt mari si pentru fumatori, consumatori cronici de etanol, sedentari sau obezi, persoanele cu alimentatie saraca in legume si fructe proaspete si persoanele suprasolicitate, supuse unui stres cronic prelungit, care prezinta un nivel crescut al colesterolului.” atentioneaza dr Simona Farcas.
Citeste continuarea pe Doctorul Zilei.
Foto: Unsplash.com.
