1Suntem abia la inceputul perioadei de relaxare dupa incheierea carantinei si e greu de spus cum va evolua pandemia. Nu stim exact cu ce versiune a coronavirusului ne confruntam, nu putem identifica cu precizie simptomele, iar unii pacienti testati pozitiv ramam infectati si dupa vindecare. Orice masura aplica guvernele, totul reprezinta, de fapt, un experiment – ar putea iesi bine, dar poate sa iasa si prost. Pur si simplu nu stim ce va fi, scrie Mind Body Green.
Orice s-ar intampla mai departe, in viata reala nu putem da timpul inapoi si sa alegem varianta cea mai buna. In urmatoarea faza a pandemiei vor aparea noi provocari in sanatatea mentala, scrie publicatia citata, prezentand cinci dintre acestea.
1. Sindromul post-traumatic declansat de carantina
Inainte ca intreaga lume „sa inghete” din cauza pandemiei, publicatia stiintifica The Lancet a realizat un studiu asupra impactului psihologic al carantinei si a descoperit ca aceasta provoaca simptome de stres post-traumatic, confuzie si furie.
Aici nu e vorba doar despre faptul ca ai stat in casa atata timp si ai lucrat de la domiciliu sau ai fost platit mai prost. Dintr-o data, cu totii am fost nevoiti sa navigam prin relatiile noastre cu cei cu care traim. Sunt lucruri cu care multi oameni aveau probleme sau de care se fereau si care acum le-au explodat in fata.
Iata cateva exemple:
– Ne dam seama ca nu ne plac oamenii din viata noastra. Poate ca suntem impreuna din motive gresite, iar acum stam impreuna din motive si mai gresite. Sau poate ca lucrurile au luat o turnura urata la un moment dat, dar am crezut ca nu le putem indrepta.
– Nu ne place stilul de viata pe care il ducem. De pilda, de ce aruncam banii pe lucruri care ne ofera un statut, in timp ce vietile nostre raman golite de sens?
– Nu ne mai impacam cu noi insine, pur si simplu. Si nu stim ce sa facem, mai ales cand avem mintea agitata ca o tornada. Putem comunica prin Zoom cu cei care trec si ei prin asta – deși pare că nu suntem singuri, așa suntem, singuri.
– Timpul trece mai greu sau prea repede, iar asta ne produce confuzii. Profesorul Adrian Bardon a spus pentru Vox ca timpul pare ca trece mai lent in timpul carantinei cand atentia noastra este orientata spre interior sau trece mai repede cand nu avem destul.
– Ne judecam aspru cand nu mai avem energie, cand nu terminam ce avem de facut.
– Ii invidiem pe cei care par sa aiba ceva in plus fata de noi: o curte, un balcon. Si nu ne place sa fim invidiosi.
5 semne ca anxietatea provocata de coronavirus devine o amenintare pentru sanatatea ta mentala
E drept ca ratiunea ne ajuta sa trecem de multe ori peste astfel de sentimente, dar vremurile iesite din comun provoaca disconfort pe masura. Cu cat ne dam seama mai repede ca suntem, de fapt, oameni, ne putem pune intrebarea: „Ce pot face pentru a avea grija de mine chiar acum?”.
2. Sindromul Burnout invizibil
Christine Miles, business coach, a chestionat recent mai multi sefi de companii, intrebandu-i cum se descurca angajatii lor in aceste vremuri. „Raspunsul a fost intr-o proportie coplesitoare: ‘Cred ca se descurca destul de bine’. Cand le-am pus angajatilor aceeasi intrebare, raspunsurile lor au fost un pic diferite. Fiecare a spus ca unele aspecte ale carantinei le-a provocat un stres sau anxietate semnificative. Trebuie sa intelegem ca oamenii nu sunt chiar bine si sa intervenim acum ori vom avea o alta pandemie la orizont”, a avertizat ea.
Nu suntem obisnuiti sa lucram de acasa. Unii nu au birou si brusc trebuie sa-l foloseasca pe cel la care copiii isi fac temele. Sa nu mai vorbim de spatiile improprii in care trebuie sa-si duca activitatea. In plus, cand iesim din casa consumam multa energie si suntem hipervigilenti, ingrijorati de viitor. Rezervele noastre de energie sunt compromise.
Urmatoarea faza a pandemiei va provoca un varf de burnout.
Multi oameni au trecut prin asta cand sefii le-au cerut sa lucreze de acasa mai mult decat o faceau la serviciu. Miles spune ca angajatii cu care ea a vorbit s-au simtit epuizati de prea multe sedinte fara pauze suficiente pentru a-si putea termina sarcinile. In plus, lipsa interactiunii personale i-a facut sa se simta mai ineficienti.
Nu ne putem astepta sa ne adaptam instantaneu la aceasta forma de lucru de acasa. Apelurile interminabile pe Zoom si asteptarile ridicate, laolalta cu presiunea de a munci mai mult ca sa nu ne pierdem joburile, ne indreapta spre burnout.
„Oamenii chiar nu stiu cum sa-si adapteze stilul de lucru in mediul casnic. Multi stau mai mult pe scaun, nu mai exista deplasarile incidentale pe care le faceau la birou, cand se duceau la sedinte sau la o cafea, iar baia este un pic cam aproape. Alti oameni sufera de epuizare din cauza sedintelor. Nu Zoom este problema. Iar multe dintre aceste probleme existau deja la birou. Acum doar s-au amplificat”, a explicat Vanessa Bennett, business coach.
Ce e de facut:
Bennett crede ca trebuie sa cream o linie de demarcatie intre acasa si serviciu. De exemplu, sa iesi la o plimbare dupa ce ai terminat munca. Incearca sa nu muncesti mai mult doar pentru ca ai computerul la indemana.
Companiile au si ele un rol in exacerbarea acestei crize de burnout, spune Miles: „Incepe prin a le da angajatilor voie sa nu fie OK. Creeaza un grup sau o activitate, cu ajutorul unui profesionist, pentru a le permite angajatilor sa transmita ceea ce simt si ofera-le strategii care sa-i ajute sa se descurce.”
3. Stres financiar
Criza financiara face parte dintr-un ciclu economic, asa cum sunt si anotimpurile. Se intampla. Dar cand este cuplata cu o pandemie, ne putem astepta la o prabusire mai mare decat cea din Marea Criza, sunt de parere expertii financiari.
Asta nu inseamna ca totul e pierdut. Inseamna ca va trebui sa invatam cum sa ne controlam stresul financiar pentru ca stresul cronic ne va destabiliza fizic si psihic.
Orice criza ne poate forta sa ne evaluam relatia cu timpul, identitatea, relatiile, banii si cu noi insine. De exemplu, putem sa ne dam seama ca jobul a ajuns sa ne consume tot timpul si nu mai reusim sa evoluam sau sa ne ocupam de cei dragi. Sau ca cheltuim prea multi bani pe lucruri care nu ne sunt necesare si trebuie sa muncim pentru ei.
Ce e de facut:
Daca iti pierzi jobul nu inseamna ca nu vei mai munci niciodata, subliniaza Bennett. Ea ii incurajeaza pe cei fara serviciu sa-si propuna ca in sase luni sa gaseasca o slujba. Asta ii poate ajuta sa indeparteze o parte din stres si anxietate si sa se indrepte spre urmatorii pasi.
Este important, de asemenea, sa gasesti modalitati de a reduce stresul financiar: „Nu-l lasa sa-ti invadeze fiecare colt al vietii tale. Nu inseamna ca nu poti sa faci miscare, ca nu poti sa te ocupi de activitati caritabile. Poti avea mai mult timp pe care sa-l petreci cu familia”, explica Bennett.
4. Violenta domestica
Tot mai multe date arata ca violenta domestica a explodat din cauza COVID-19. Este coplesitor. Cand abuzatorii si victimele lor nu pot iesi din casa si se afla in apropiere unul de altul, violenta escaladeaza. Si in ciuda numeroaselor apeluri ale organizatiilor care lupta pentru aparea victimelor, tot nu-i suficient.
„Nivelul de violenta domestica pe care il vedem este varful aisbergului. Mare parte din el este in afara radarului”, arata Munidasa Winslow, psihiatru. „Violenta fizica e una. Dar exista si o alta forma de violenta domestica, cea emotionala. Cum, cand toata lumea a stat inchisa in casa, ar trebui sa discutam despre cum putem schimba lucrurile structural. Nu-i o problema domestica simpla”, a subliniat acesta.
Trucul pe care il foloseste Emma Stone pentru a-si pastra echilibrul mental in carantina
Din pacate, cei mai multi oameni nici nu-si dau seama ca sunt abuzati. Desi lucrurile nu-s la locul lor, ei neaga realitatea ori s-au obisnuit sa dea vina pe sine. Violenta emotionala ii face pe oameni confuzi – daca nu au urme pe corp, cred ca nu poate fi atat de rau. Si apoi, cine te crede daca spui ceva? Si pentru ca exista momente cand lucrurile par sa mearga mai bine ori abuzatorul promite sa se schimbe, victimele vor sa le mai dea o sansa.
Ce e de facut:
Sunt cateva lucruri importante pe care poti sa le faci: ia legatura cu familia si prietenii si fa-ti o strategie de iesire din asta. Mai important, daca esti intr-o astfel de situatie, trebuie sa stii asta: sunt oameni in aceasta lume care te vor crede. Exista moduri de a te vindeca. Exista un viitor.
5. Vina supravietuitorului
Taberele s-au impartit. Exista un resentiment fata de cei care par sa aiba resurse mai bune pentru a se descurca in perioada pandemiei: o casa la tara, o curte acolo unde locuiesc, un balcon sau o padure in apropierea locuintei unde poti evada – orice din toate acestea poate starni invidie. Iar furia acumulata trebuie sa se reverse undeva.
Dar asta nu ajuta, scrie Mind Body Green. Poate ca te descurci un pic mai bine decat altii pentru ca muncesti de acasa. Poate ca ai controlul vietii de zi cu zi, esti mai organizata sau poti sa te adaptezi mai usor. Poate ca ai trecut prin momente si mai grele in viata ta. Sau poate ca ai norocul de a lucra intr-un sector care e la mare cautare in timpul pandemiei. Tragand linie, viata ta pare mai mult decat OK. Si cu toate astea, nu te poti bucura ca iti merge bine, desi ai avea toate motivele. Te simti vinovata.
Acesta este un simptom al vinovatiei supravietuitorului. Cei care trec cu bine prin experiente dificile, traumatizante, au tendinta de a regreta ca au reusit cand vad ca altii sunt afectati de aceeasi incercare. Oamenii care au scapat milimetric din dezastre au ramas zeci de ani cu atacuri de panica. S-a demonstrat, de exemplu, ca in perioada de explozie a HIV, cei care nu erau infectati s-au simtit atat de vinovati incat au dezvoltat un comportament riscant ca sa se imbolnaveasca si ei, scrie Mind Body Green.
Ce e de facut:
E normal sa simti compasiune pentru cei care au mai putin sau care sunt efectiv la pamant. E OK sa ai mai multe posibilitati. Si e OK sa o duci mai bine.
Uneori ai noroc si ajungi unde esti. Uneori se intampla pentru ca ai muncit din greu. Acum ce sa faci – sa-ti inrautatesti conditiile de viata ca sa le faci pe plac altora? Ce sens ar avea sa faci asta? Ti-ai distruge si imunitatea psihologica.
In vremuri ca acestea, putem avea grija unii de altii. Cum poti tu sa-i ajuti pe altii? Cum poti sa-ti indrepti multumirea pentru ceea ce esti si pentru ceea ce ai? Ei bine, aici tu poti gasi raspunsurile: fie ca donezi direct cuiva niste lucruri din casa care nu-ti mai trebuie, fie ca te duci si faci cumparaturile pentru niste batrani care nu se pot deplasa, fie ca donezi bani pentru cauze umanitare, ai o multime de posibilitati in care sa indrepti o parte din ceea ce ai catre cei care au mare nevoie de ajutor.
Foto: Unsplash.com
