Oamenii incep sa caste inca de cand se afla in pantece si asociaza, in general, actiunea cu oboseala, somnul sau plictiseala.
Desi, probabil, sunt mai multi factori cate determina aceasta reactie, nu exista inca o explicatie universal acceptata care sa clarifice de ce cascam.
Primele studii indicau faptul ca reflexul ar fi un raspuns la nivelul crescut de dioxid de carbon din sange, atunci cand corpul are nevoie de un aport de oxigen, care ar justifica inspiratia profunda, sau de eliminarea dioxidului de carbon, printr-o expiratie puternica.
Experimentele ulterioare au demonstrat insa, ca mediile cu un nivel scazut de dioxid de carbon sau administrarea de oxigen subiectilor nu influenteaza nevoia de a casca.
Cea mai recenta teorie sustine ca rolul cascatului ar fi termo-reglator. Mai exact, temperatura ridicata, care apare natural in conditii de oboseala, suprasolicitarea sau la trecerea dintr-o stare in alta duce la incetinirea proceselor cerebrale. Inspiratia puternica, urmata de expiratie duce la racirea creierului si reglarea temperaturii.
Aceasta ar fi explicatia pentru care oamenii casca atunci cand se trezesc si isi incep ziua, trecand dintr-o stare in alta, atunci cand sunt obositi sau inaintea unor experiente solicitante. Experimentele dovedesc ca studentii casca inaintea examenelor, la fel ca si parasutistii, inaintea salturilor. Alte explicatii care ar explica de ce cascam variaza, de la dorinta de a dezmorti muschii fetei si ai limbii, pana la nevoia de a ramane in stare de alerta.
In unele cazuri, insa cascatul poate ascunde anumite afectiuni:
Boli pulmonare. Căscatul poate fi un semn al bronşitei cronice şi a altor suferinţe ale plămânilor. “Este cazul fumătorilor care îşi intoxică sângele cu monoxid de carbon”, explică Aurelia Constantin, medic internist.
Citeste continuarea pe Doctorul Zilei.
Foto: Shutterstock.com