1Stresul este mai daunator decat se credea, iar cercetarile din domeniul medicinei descopera in fiecare zi noi moduri in care ne afecteaza viata.
Cand esti stresata, corpul tau produce cortizol. In cantitati mici, cortizolul poate fi benefic, ajutandu-te sa raspunzi rapid la situatii periculoase. Cu toate acestea, stresul cronic mentine nivelurile de cortizol ridicate pentru perioade lungi, ceea ce poate dauna hipocampului – partea creierului responsabila de formarea si recuperarea amintirilor.
Studiile au aratat ca nivelurile ridicate de cortizol pot duce la deteriorarea celulelor nervoase din hipocamp, reducerea volumului acestuia si, implicit, la probleme de memorie. Mai mult, stresul poate afecta functiile cognitive, cum ar fi atentia, capacitatea de concentrare si procesarea informatiilor, toate acestea avand un impact negativ asupra memoriei tale.
Stresul poate inhiba modul in care ne formam si recuperam amintirile
De asemenea, amintirile se pot schimba dupa ce sunt formate. De fiecare data cand ne recuperam o amintire, o coloram cu experienta noastra – ca atunci cand luam ceva de pe un raft si apoi il punem la loc, lasand un alt set de amprente de la faptul ca l-am manipulat din nou.
Daca esti stresata in timpul unui eveniment, este posibil sa ai dificultati in a-ti aminti mai tarziu cu acuratete detaliile acelui eveniment.
A fost efectuata o meta-analiza asupra a 113 studii privind stresul, ceea ce inseamna ca cercetatorii au examinat aceste studii independente pentru a determina principalele lor constatari. Ce s-a descoperit? Momentul in care se produce stresul conteaza. Una dintre cele mai interesante constatari a fost aceea ca stresul ar putea impiedica formarea amintirilor daca apare inainte sau in timpul codificarii, momentul in care se formeaza amintirea. Dar stresul post-codificare a imbunatatit de fapt formarea si recuperarea amintirii, ceea ce inseamna ca stresul care a avut loc dupa ce amintirea a fost formata a dus de fapt la o mai buna memorare.
Stresul poate duce, de asemenea, la epuizare, iar acest lucru poate duce la afectarea cognitiva care include probleme cu atentia si memoria de lucru. Din nefericire, afectarea memoriei poate fi inca detectata trei ani mai tarziu, chiar si dupa ce epuizarea a fost abordata.
Cum stii ca suferi cu adevarat de burnout. Diferenta dintre burnout si oboseala
Cum poti sa-ti ajuti creierul in perioadele stresante
Somnul insuficient, stresul ridicat si alte probleme fizice pot afecta memoria, precum si contribui la stresul care impiedica formarea si recuperarea amintirilor.
Asadar, ai grija sa te odihnesti suficient, sa te alimentezi corect si sa gasesti un echilibru sanatos intre viata profesionala si cea personala.
De asemenea, mai exista doua lucruri care te pot ajuta sa-ti sprijini memoria pe termen lung, cu dovezi stiintifice.
Activitatea fizica este un excelent mod de a combate stresul. Exercitiile elibereaza endorfine, cunoscute ca „hormonii fericirii”, care iti pot imbunatati starea de spirit si pot reduce nivelul de cortizol. Un studiu care a examinat efectele exercitiilor aerobice asupra persoanelor cu tulburari de memorie a constatat ca un program de antrenament de 12 saptamani le-a imbunatatit intr-adevar memoria. Subiectii se confruntau cu o usoara deteriorare cognitiva din cauza epuizarii legate de stres, astfel incat aceste rezultate sunt deosebit de relevante pentru cei care sunt stresati.
Cele mai bune lucruri pe care le-am facut pentru mine pentru a reduce stresul
Cercetatorii au descoperit, de asemenea, ca practica mindfulness poate ajuta la memorie nu numai prin minimizarea stresului, ci si prin faptul ca permite un somn mai calitativ. Un studiu a constatat ca exercitiile de mindfulness au redus stresul, afectarea memoriei si problemele cu somnul.
Foto: depositphotos.com
