1Stiam ca exista stres, ca poti fi foarte stresat, anxios si ai tot felul de stari negative din aceasta cauza. Doar ca atunci, toate aceste stari persistau. E adevarat ca treceam printr-o perioada foarte grea la birou si simteam ca este mai mult decat pot duce. Esti obisnuit sa poti sa duci, dar pentru mine devenea din ce in ce mai greu.
Am sunat-o pe prietena mea care este medic psihiatru si i-am zis ca nu ma simt bine. Si nu stiu ce as putea sa fac. Mi-a cerut sa-i povestesc cum a fost viata mea in ultima vreme.
I-am spus ca nu am dormit suficient de bine si calitatea somnului nu era cea mai buna. Avand multe probleme cu schimbarile de la birou si in prima parte a antreprenoriatului, in care eram singura, erau foarte multe ganduri, foarte multe frici, multe situatii cu care nu m-am mai confruntat pana atunci. Gandurile erau intotdeauna acolo, pe fundal, mai ales cand se facea liniste, noaptea. Dormeam putin si ma trezeam foarte obosita.
Vezi această postare pe Instagram
Si pentru ca am invatat sa-mi gestionez emotiile, evident ca nu reactionam la ceea ce se intampla in jurul meu, dar imi dadeam seama ca imi era din ce in mai greu sa ma autoreglez.
Imi amintesc ca seara ma simteam extrem de obosita si porneam un serial pe care il priveam abandonandu-ma cumva, ca si cum m-as fi uitat la un perete gol. Faceam asta ca sa nu ma gandesc la nimic si sa-mi iau gandul de la viata mea, care era prea coplesitoare. Era ca un refugiu pentru mine.
10 lucruri gratuite care ma ajuta sa ma simt feminina
Raspunsul ei a venit rapid: „Suferi de stres cronic”. Prima mea reactie a fost sa ma bucur. M-am bucurat ca nu mi-a zis ca sufar de depresie. Si mi-a spus „Nu te bucura, ca acesta este pasul urmator. Este drumul catre depresie”.
Care au fost simptomele mele cand m-am confruntat cu stres cronic
Stresul cronic nu ne afecteaza doar psihic si emotional, ci si fizic. Imi amintesc ca aveam in acea perioada o durere de cap constanta. Trageam de mine tot timpul, adormeam greu si chiar si cand dormeam mult, cam opt ore, ma trezeam fara niciun chef de absolut nimic. Ma simteam epuizata fizic si psihic. Nu aveam energie pentru absolut nimic. Ma durea tot corpul, ma dureau muschii, aveam senzatii fizice. Mancam compulsiv si aveam pofta de dulce. Eram vesnic obosita. Nu puteam sa ma concentrez, nu puteam sa fac un task fara sa imi mut atentia dintr-o parte in alta. Aveam nevoia sa ma izolez ca sa ma odihnesc si sa stau cu „ranile” mele.
Vezi această postare pe Instagram
Cel mai dificil era ca stiam ca trebuie sa vin la birou si sa fiu „locomotiva”. Tot timpul trebuia sa mobilizez si sa motivez pe toata lumea. Se intamplau atat de multe lucruri care nu erau asa cum ne asteptam, iar eu trebuia sa motivez echipa. Doar ca eu nu aveam aceasta motivatie si atunci trageam si mai mult de mine, iar efortul asta ma consuma foarte mult.
Ce m-a ingrijorat este ca stateam seara la film si simteam in urechea stanga cum imi pulsa sangele. Imi simteam pulsul. Asta m-a speriat foarte tare, astfel ca mi-am facut controale la inima. Mi-au spus ca cele mai multe probleme de inima sunt create de partea emotionala, de minte. Iar stresul are un impact urias.
Toate lucrurile anti-aging pe care le fac la 46 de ani
Imi era greu sa fac absolut orice si as fi evitat tot ce mi se parea ca era complicat si imi consuma energie, fizica sau emotionala. Chiar si un telefon daca aveam dat, care necesita o resursa emotionala mai mare din partea mea, evitam.
Un alt lucru pe care l-am observat in perioada in care m-am confruntat cu stres cronic este acela ca imi pierdusem cumva si rutina pe care o aveam, iar asta a creat o mare problema.
Ma enervam foarte repede si trebuia sa fac un efort foarte mare sa imi gestionez emotiile negative. Nu mai aveam rabdare pentru absolut nimic si eram iritata tot timpul.
Trebuie sa facem diferenta dintre stres si stres cronic
Discutia cu prietena mea, medic psihiatru, a fost cea care mi-a deschis ochii. Atunci am inteles ce inseamna stresul cronic. Mi-a zis „ai turat motoarele prea mult timp”. Este ca la o masina – apesi acceleratia, dar la un moment dat trebuie sa te opresti. Daca apesi mult, mult, se duce combustibilul, pentru ca nimeni nu are energie infinita. Daca nu te opresti la timp, ajungi la burnout, la depresie si alte tulburari fizice si psihice.
Cred ca este important sa intelegem diferenta dintre stres si stres cronic. Pentru ca nu zicem niciodata „stres acut”, ci il numim pur si simplu stres.
Vezi această postare pe Instagram
Poti sa ai o perioada stresanta timp de trei zile, o saptamana, trei saptamani etc., in care ai un proiect, un eveniment sau orice altceva, dar stii ca se termina, ai un termen clar, o durata exacta. Iti amintesti ca se termina si apoi poti sa-ti iei o pauza sau intri intr-un ritm in care o sa te reincarci. Tragi mult, dupa care stii ca se opreste.
Dar eu intrasem intr-o stare de stres care nu avea o finalitate. Din pacate, este normalitatea noastra, a tuturor oamenilor din ziua de azi. Este absolut socant cat de multi oameni traiesc cu burnout. Am primit de curand rezultatele unui studiu despre nivelul de stres al romanilor, iar cifrele sunt socante. 65% dintre romani au declarat ca au observat colegi afectati de sindromul burnout la locul de munca.
Cand mi s-a spus ca sufar de stres cronic, impulsul meu a fost sa zic OK, ce trebuie sa fac ca sa treaca foarte repede? O gluma, evident. Nici burnout-ul, nici stresul cronic nu trec atat de repede. Pentru ca nu ai facut stres cronic intr-o zi. Nici stresul cronic si nici burnout-ul nu trec cu ajutorul unei pastile si nu dispar peste noapte. Ai nevoie de rabdare, de atentie, de grija si de mult timp. Poate sa dureze chiar si un an sa poti depasi aceste probleme. Iti voi vorbi in blogul urmator despre pasii pe care i-am facut eu pentru a scapa de stresul cronic.
Sper ca experienta mea sa te ajute si pe tine sa identifici simptomele stresului cronic si sa faci pasii necesari pentru a redobandi controlul asupra vietii tale.
Te imbratisez,
Andreea
