Diferenta dintre stres si anxietate este importanta, pentru ca ele reprezinta doua experiente psihologice diferite. Intelegerea diferentelor dintre ele si modul in care se manifesta poate ajuta la identificarea corecta a problemelor si la gestionarea adecvata.
Diferenta dintre stres si anxietate
Stresul este raspunsul organismului la o cerere sau o provocare. Acesta poate fi declansat de factori externi, cum ar fi presiunea de la locul de munca, problemele financiare sau relatiile dificile. Stresul are atat componente fizice, cat si psihologice, incluzand simptome precum:
- Tensiune musculara
- Dureri de cap
- Oboseala
- Insomnie
- Iritabilitate
Stresul poate fi acut (pe termen scurt) sau cronic (pe termen lung). Stresul acut apare de obicei ca raspuns la un eveniment specific si dispare odata cu rezolvarea situatiei. Stresul cronic apare atunci cand o persoana este expusa in mod constant la factori de stres, ceea ce poate duce la probleme de sanatate pe termen lung, cum ar fi boli cardiovasculare, depresie si tulburari de anxietate.
Redobandeste-ti calmul
Program pentru regenerarea mentala
Esti stresata sau suferi de anxietate? Iata cum sa faci diferenta!
Anxietatea, pe de alta parte, este o stare de teama sau ingrijorare persistenta si excesiva. Spre deosebire de stres, anxietatea nu necesita neaparat un factor declansator extern si poate aparea fara un motiv clar. Anxietatea patologica este caracterizata prin simptome care includ:
- Senzatie de neliniste
- Frica irationala
- Palpitatii
- Transpiratie excesiva
- Dificultati de concentrare
- Evitarea situatiilor care provoaca teama
Cum sa identifici ce te afecteaza
Ce anume imi cauzeaza disconfortul? Daca poti identifica o sursa clara, probabil este vorba de stres. Daca sentimentul de neliniste apare fara o cauza evidenta, este posibil sa fie anxietate.
Cum poti gestiona stresul
Psihiatrul David H. Rosmarin, PhD, a exemplificat aceste diferente, intr-un articol publicat pe Mindbodygreen.
Modul in care stresul ne face sa ne simtim coplesiti urmeaza o formula aproape matematica: cantitatea de solicitari la care este supus sistemul tau (de exemplu, faptul ca ai parte de provocari la locul de munca, ca te ocupi de un copil bolnav, ca esti stresata emotional), minus numarul de resurse la care poti apela (de exemplu timpul, familia, prietenii) este egal cu nivelul de stres cu care te vei confrunta la un moment dat. Stresul are un mod viclean de a se multiplica daca nu ramanem constienti de el si nu facem eforturi concrete pentru a-l gestiona. Atunci cand oamenii se simt stresati de evenimente de schimbare a vietii, cum ar fi casatoria, divortul, nasterea unui copil, pierderea unei persoane dragi, schimbari la locul de munca, cum ar fi o promovare sau concedierea, sau diagnosticarea cu o afectiune medicala, au tendinta de a se concentra pe orice altceva in afara de gestionarea sentimentelor lor. In acest sens, tendinta noastra naturala este de a indeparta sentimentele de stres, deoarece gandul la ele ne face sa ne simtim coplesiti”, explica specialistul.
Majoritatea persoanelor care se confrunta cu stresul spun ca simptomele lor au aparut „din senin”. In realitate, insa, stresul este rareori aparut din senin. De obicei, acesta se acumuleaza treptat. Cerintele noastre incep sa creasca, iar resursele se epuizeaza in timp, pana cand ne simtim atat de inconfortabil incat nu mai putem evita sa ne recunoastem stresul.
Prin urmare, a fi constiente de stres la niveluri scazute pentru a preveni coplesirea este cel mai bun medicament, deoarece acest lucru ne permite sa ne echilibram resursele si cerintele si sa ne asiguram ca acestea din urma nu le depasesc niciodata cu mult pe cele dintai.
Foto: Freepik.com